Linkuri accesibilitate

Ecaterina Locoman: „Incertitudinea economică și instabilitatea politică exacerbează politica fricii”


La Cărpineni, Hâncești

Interviu cu cercetătoarea de la Universitatea Rutgers din New York despre alegerile și contextul post-electoral din R. Moldova.

Ecaterina Locoman este lector la Universitatea Rutgers din New York, SUA, și cercetează, în special, spațiul Europei de Est și Centrale. Corespondenta Europei Libere a întrebat-o despre perspectiva de peste ocean în legătură cu alegerile din Republica Moldova și perpetua tranziție prin care pare să treacă statul.

Ecaterina Locoman
Ecaterina Locoman

Ecaterina Locoman: „Ca un observator al scenei politice din Moldova, am privit aceste alegeri cu îngrijorare. Condițiile de concurență electorală nu au fost întotdeauna echitabile între partidele politice și candidații electorali, faptul că scena mediatică a fost predominată de anumite forțe politice care reflectă situația politică, economică și socială într-un anumit mod mai părtinitor, toate aceste lucruri au contribuit la o stare de anxietate vizavi de viitorul țării.

Recentele schimbări cu trecerea la sistemul electoral mixt au creat o stare de confuzie printre alegătorii din diasporă. Pentru cei care locuiesc în afara țării, cu un mod de viață foarte activ, trăind într-o realitate diferită de cea de acasă, a fost într-o anumită măsură greu să urmărească evoluțiile politice de acasă și atunci când oamenii citesc permanent știri negative despre abuzurile care se întâmplă acasă sau creșterea nivelului de corupție, dificultățile economice, oamenii au tendința să se protejeze emotiv...

Interviu cu Ecaterina Locoman
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:13 0:00
Link direct


În unele discuții cu moldovenii din Vest am fost într-un fel uimită că au renunțat să mai urmărească evenimentele politice de acasă și atunci când survine acest sentiment de inutilitate, dacă aș putea să spun așa, de disperare, ideea că votul lor oricum nu va conta în rezultatele finale ale alegerilor, acesta este cred o consecință a dezamăgirii acestei scene față de evoluțiile politice de acasă.”

Europa Liberă: Și dacă vorbim de partenerii externi la nivel înalt, cum s-ar spune. Iată socialiștii au obținut cele mai multe fotolii în Parlament. Este tratat asta, poate, ca o victorie a Rusiei în această regiune?

Ecaterina Locoman: „Nu cred. Nu cred că este tratat acest fapt ca o victorie a Rusiei. Faptul că niciunul dintre partidele care au acces în Parlament nu au destule mandate ca să formeze o majoritate parlamentară care să susțină un Guvern arată că va fi nevoie de deliberări, discuții între partidele politice... Nu cred că poate fi acest lucru interpretat ca o victorie a Rusiei.”

Europa Liberă: Practic, la fiecare alegeri, inclusiv la cele locale, se vorbește despre factorul geopolitic. Nu credeți că importanța factorului geopolitic pentru cetățeni este supraestimată de partenerii externi ai Republicii Moldova? În sondaje, cetățenii permanent insistă că principalele probleme sunt corupția, sărăcia, migrația...

Elitele politice supraestimează factorul geopolitic...

Ecaterina Locoman: „Trebuie să înțelegem că Republica Moldova, din păcate, ocupă un loc nu prea important în lista priorităților elitelor politice din Vest. Discursul politic în Moldova post-Sovietică a fost dominată de această chestiune a orientării politice externe, ar trebui să ne aliniem cu Rusia sau cu Occidentul. Și această problemă a devenit unul din „markerele” politice, dacă pot să spun așa, pe care partidele politice din Moldova le folosesc pentru a se diferenția în competiția politică. Și partidele politice de acasă, din păcate, adesea profită de aceste divergențe geopolitice caracteristice societății noastre pentru a aduna voturi și a adopta orientări ale politicii externe în mod strategic.

Eu cred că elitele politice de acasă sunt, în primul rând, cele care supraestimează factorul geopolitic pentru cetățenii moldoveni. Ele folosesc acest factor geopolitic în mod strategic nu doar în felul în care își promovează politicile în fața alegătorilor moldoveni, dar chiar și în relațiile cu partenerii externi...”

Europa Liberă: Deci, este o strategie deliberată.

Ecaterina Locoman: „Exact. Exacerbează această diferență. Și unele din rezultatele cercetării pe care o fac aici este că a fost și continuă să fie destul de greu Moldovei să atragă atenția celor din Vest vizavi de prioritățile și interesele naționale. Și atunci anume pentru că a fost întotdeauna dificil pentru Moldova să ocupe un loc important în lista priorităților elitelor din Vest, liderii de la noi au folosit strategic factorul geopolitic și în contactele lor cu partenerii externi.

Este uneori unica șansă de a atrage atenția partenerilor străini când prezintă situația din R. Moldova ca o luptă între Est și Vest...

Partidele au învățat, spre exemplu, că este mai ușor să atragi atenția celor din Vest sau să obții suport politic din partea liderilor din Occident când te poziționezi ca și un apărător al orientării pro-Vestice în Moldova împotriva dominației ruse, de exemplu. Cred că este vorba de practici similare folosite de partidele politice în interacțiunile cu liderii de la Kremlin. Este mai ușor să obții suport de la Moscova când te poziționezi ca un garant al promovării orientării pro-ruse împotriva influenței Vestului. Este, din păcate, uneori unica șansă pentru Moldova de a atrage atenția partenerilor străini când prezintă situația din Republica Moldova ca o luptă, ca o competiție între Est și Vest. Când, de fapt, nu este neapărat așa.”

Europa Liberă: Care sunt motivele de speranță în ceea ce ține de rezultatele alegerilor din 24 februarie?

Ecaterina Locoman: „Republica Moldova poate fi caracterizată ca un regim politic „hibrid”, sau așa cum îl numesc cercetătorii din Vest un regim autoritar competitiv. Chiar dacă se organizează alegeri în mod regulat și nu se recurg la fraude masive în timpul alegerilor, totuși, se abuzează de resurse administrative din partea celor care sunt la guvernare, candidații opoziției politice nu beneficiază întotdeauna de condiții echitabile de concurență în lupta electorală. Instituțiile mass-media sunt părtinitoare în favoarea anumitor candidați și hărțuiesc politicieni din opoziție și susținători ai acestora.

Acestea sunt caracteristici, din păcate, prin care putem să caracterizăm efectiv regimul politic din Moldova acum. Cu toate acestea aș vrea să menționez că în pofida faptului că s-a simțit acest nivel de deziluzie din partea cetățenilor vizavi de scena politică și economică din țară, oamenii totuși au mers să voteze. S-a relatat faptul că au fost diferențe foarte mari în cantitatea de resurse financiare cheltuite de partidele politice în campania electorală și felul în care au fost folosite resursele administrative de anumiți actori politici. Cred că un motiv de speranță este totuși că chiar dacă unii actori politici au profitat de avantaje financiare, administrative, mediatice, oricum nu au reușit să obțină mandate suficiente pentru a crea o majoritate parlamentară, ceea ce demonstrează totuși că oamenii simpli, oamenii de rând știu să discearnă și știu să facă diferența între candidații electorali.”

Europa Liberă: Ceea ce ați menționat se încadrează într-un așa numit termen din limba engleză „politics of fear”, pe care l-ați folosit într-un articol pentru Washington Post, publicat înaintea alegerilor din februarie. Cum asta se aplică în cazul Republicii Moldova?

Ecaterina Locoman: „Această frică survine din erodarea stării democrației în Moldova, cred că. Este vorba, dacă putem să spunem așa, de o frică din două părți. Pe de o parte, celor de la guvernare le este frică să nu piardă puterea și atunci recurg la metode care, așa cum spun cercetătorii regimurilor autocratice, au rolul de „a disciplina” masele, societatea în general. De partea cealaltă, atunci când cetățeanul simplu înțelege că viziunile critice nu sunt tolerate sau că atitudinea diferită față de cea promovată de elitele politice poate avea anumite consecințe, cetățenii devin apatici și nu vor să mai participe la procesele civice din societate și care sunt atunci consecințele acestui așa-numit „politics of fear”.

Europa Liberă: Adică a „politicii fricii”, ca să explicăm.

Ecaterina Locoman: „Exact, da, „politica fricii”. Statul Republica Moldova în general, societatea, cetățenii simpli, calitatea politicilor adoptate și promovate de către liderii politici. Devine mai greu în asemenea condiții să critici strategiile guvernamentale. Nimeni nu vrea și nu este în stare să țină politicienii responsabili de starea politică și economică din țară. Cred că incertitudinea economică și instabilitatea politică exacerbează această frică.

Atunci când ne temem să punem întrebări sau să împărtășim opinii diferite, cred că, democrația suferă cel mai mult...

Putem să spunem că este vorba despre o moștenire culturală sau rămășițe a perioadei sovietice, când oamenii erau obișnuiți să nu pună întrebări sau să critice autoritatea statului. Însă așa cum spunea fostul președinte american Barack Obama și care-l cita pe Carl Sagan: „Putem să judecăm progresul nostru prin curajul întrebărilor pe care le punem și calitatea răspunsurilor pe care le primim”. Atunci când ne temem să punem întrebări sau să împărtășim opinii diferite, cred că, democrația suferă cel mai mult. Ca o societate să progreseze este nevoie de dezbateri, de discuții, trebuie ca politicienii să creeze condiții prielnice ca oamenii să pună întrebări dificile și să fie deschiși, să căutăm împreună răspunsuri la aceste întrebări.”

Europa Liberă: Cum credeți că își vor reevalua forțele occidentale relația cu guvernarea din Republica Moldova, în urma acestui scrutin, dacă și-o vor reevalua?

Ecaterina Locoman: „Cred că va depinde foarte mult de calitatea politicilor și priorităților pe care le va promova atât formal, cât și informal noua guvernare a Republicii Moldova. Menționez încă o dată faptul că Moldova din păcate nu reprezintă un punct prioritar pe agenda politică occidentală. Atâta timp cât țara este cât de cât stabilă din punct de vedere politic și economic, cred că Occidentul va continua procesul de colaborare și susținere a reformelor începute, dar care, din păcate, nu au fost încă duse până la capăt.”

Europa Liberă: Studiați mai ales națiunile în tranziție… După deja 27 de ani, Republica Moldova pare să fie „înrădăcinată” în această tranziție. Se explică aceste tulburări politice prin „tinerețea” acestui stat?

Ecaterina Locoman: „Cred că țările baltice reprezintă un exemplu foarte bun și Moldova adesea este comparată cu țările baltice care au reușit, spre deosebire de alte țări post-sovietice să acceadă în Uniunea Europeană și în NATO și să implementeze cu succes reforme politice, juridice și economice. O diferență între țările baltice și Moldova însă a fost faptul că totuși lor li s-a oferit inițial, imediat după ce și-au obținut independența, au obținut această perspectivă de aderare la UE și atunci în cercetarea mea comparativă concluzionez că aceste țări datorită faptului că au avut această perspectivă de aderare la Vest mai degrabă a ajutat elitele politice de acasă să se consolideze în jurul acestui obiectiv de reformare. Spre regret, în Moldova acest lucru nu a fost posibil și ne-am înglodat, dacă pot să spun așa, în aceste procese de reformare și tot rămânem în continuare în acest proces.

Dar iarăși, Georgia este un alt caz, e o țară care chiar dacă nu i s-a oferit această perspectivă de aderare a reușit totuși să lupte cu corupția la un nivel mult mai avansat decât Moldova și ocupă un loc mult mai avansat în termeni de calitatea instituțiilor democratice, care sunt mult mai bune decât în Republica Moldova. Chiar recent citeam un articol a unei cercetătoare din Statele Unite care a comparat Moldova cu Georgia și ea a studiat anume felul în care tinerii care studiază peste hotare pe urmă se întorc acasă și vor să contribuie la dezvoltarea țării. Una dintre concluziile la care a ajuns această doamnă e că în Georgia mai mulți tineri se întorc acasă, și nu numai că se întorc, ei doresc să se implice în procesele de guvernare și asta este anume datorită faptului că statul georgian a reușit să implementeze mai multe reforme cu succes.

În Moldova, din păcate, tinerii nu numai că nu vor să se întoarcă, dar și cei care se întorc sunt mai sceptici și mai puțin dornici să lucreze în instituțiile statului și să contribuie la dezvoltarea statului, pentru că sunt decepționați și dezamăgiți de lipsa de reforme din țară. Poate nu ar trebui să fim pesimiști, totuși, 27 de ani nu sunt chiar atât de mulți ani, democrațiilor consolidate le ia uneori sute de ani ca să ajungă la situația la care sunt acum. Ar trebui singuri să avem dorința și capacitatea să vrem să avansăm democratic și economic. În același timp, aș vrea să spun că este foarte ușor pentru noi - cei care locuim în Vest - să venim cu anumite aprecieri sau critici la adresa felului în care evoluează lucrurile în Moldova. Trebuie să apreciem cred că activitatea celor care au rămas acasă.”

XS
SM
MD
LG