Preşedintele Igor Dodon şi-a prezentat azi bilanţul primului an de activitate. Ales la 13 noiembrie 2016, într-un al doilea tur de scrutin, Dodon promitea că va fi un președinte al tuturor cetățenilor Republicii Moldova, atât al celor care l-au votat, cât și al celor care nu l-au votat.
Conferința de bilanţ a lui Igor Dodon, la fel ca prima comunicare cu presa de acum un an, a fost prezentată în direct la postul public de televiziune, la câteva televiziuni private şi pe platformele online. Şeful statului a răspuns la toate întrebările, fără ca cineva să le trieze. Ce-i drept, astăzi presa a avut nevoie de o acreditare specială, iar unui jurnalist i-a fost îngrădit accesul. Este vorba de fotojurnalistul Constantin Grigoriţă care se află în litigiu cu președinția, după ce nu a fost lăsat să participe la mai multe conferinţe ale şefului statului. Igor Dodon a justificat incidentul aşa cum a făcut-o şi cu alte ocazii, declinându-și responsabilitatea:
„Este serviciul de presă şi serviciul pază de stat care i-au decizii în acest sens.”
Înainte de a trece în revistă principalele reuşite, şeful statului a spus că a fost un an dificil, marcat de conflicte instituţionale, dar că în pofida tuturor acestor circumstanțe a reuşit să sporească enorm încrederea în instituţia prezidenţială.
Tocmai în momentul în care şeful statului îşi ţinea bilanţul, Partidul Democrat de guvernământ a anunţat publicarea unui nou sondaj realizat la comanda acestei formaţiuni, rezultatele căruia l-au contrazis pe Dodon. Încrederea președintelui ar fi de fapt în descreștere, potrivit cercetării. Iată cum a comentat noile date Igor Dodon:
„Răspunsul către PD e că vrabia mălai visează, iar PD-ul - raiting-ul socialiştilor şi al preşedintelui. Noi avem măsurările noastre interne, o dată la două-trei săptămâni, ştim ce se întâmplă în ce priveşte preferinţele cetăţenilor.”
La fel cum a procedat pe întreg parcursul anului, constată unii analişti, Igor Dodon, în bilanțul prezentat în faţa presei, a încercat să scoată în evidenţă presupusa confruntare pe care ar avea-o cu actuala guvernare democrată. Conflictul este însă pus la îndoială de câteva formațiuni de opoziție, dar şi de experţi care i-au reproşat în repetate rânduri şefului statului că s-ar afla în cârdășie cu guvernarea, mai cu seamă după adoptarea prin compromis a sistemului de vot mixt.
Aşadar, Igor Dodon a acuzat din nou guvernarea democrată că i-a limitat artibuţiile şi că i-a blocat mai multe iniţiative, inclusiv cele din campania dinaintea alegerilor prezidențiale, cum ar fi de exemplu anularea legii privind restituirea miliardului din bani publici. Igor Dodon a mai acuzat guvernarea că ar fi încercat, fără succes, să blocheze unele succese ale sale în politica externă, în special în relaţiile cu Rusia:
„Zeci de mii de migranţi şi mii de producători autohtoni au putut în acest an să profite de deblocarea relaţiilor cu Federaţia Rusă. dacă nu mă implicam personal în aceste acţiuni cine ştie poate piaţa rusă ar fi fost închisă deja şi migranţii moldoveni poate aveau deja probleme mari în Federaţia Rusă.” 3
Cât despre relaţiile cu Vestul, Igor Dodon, a spus între altele, că nu renunţă la ideea că acordul de asociere trebuie revizuit şi nici la cea privind închiderea biroului de legătură NATO, inaugurat săptămâna trecută.
Președintele Igor Dodon a repetat că va face „totul” pentru a bloca două modificări constituționale, una privind schimbarea denumirii limbii de stat în cea română și cealaltă vizând introducerea integrării europene drept orientare strategică a țării. El şi-a reluat criticile şi faţă de legea privind combaterea propagandei ruseşti.
La capitolul reușite, șeful statului a invocat recentele evoluții pozitive în reglementarea transnistreană asumându-și un oarecare merit în atingerea acestor rezultate. Dodon a promis că anul viitor va prezenta detalii ale soluţiei politice pentru conflictul transnistrean.
Şeful statului a stăruit şi asupra acţiunilor sociale şi de binefacere, dar a răspuns evaziv la întrebarea despre sursele de finanţare ale acestor proiecte.
Igor Dodon crede că al doilea an de mandat va fi şi mai dificil:
„Sunt cel puţin trei etape de provocări. Provocări asupra statalităţii Republicii Moldova – unii vor să facă centenare. Provocări legate de campania electorală. Provocări după campania electorală.”
Igor Dodon nu a revenit în bilanţul său la una din principalele teme de campanie care l-a făcut preşedinte, cea a alegerilor parlamentare anticipate.
În urmă cu o lună, pe 13 noiembrie, când s-a împlinit un an de la alegerea lui Dodon în funcţia de preşedinte, unii analişti şi comentatori notau că şeful statului nu şi-ar fi onorat cea mai mare parte a promisiunilor făcute în campanie, alţii i-au luat apărarea, spunând că insuccesul s-ar datora blocajelor din partea guvernării. Ambele tabere par să fie de acord însă că Igor Dodon a reuşit să facă vizibilă instituţia prezidenţială şi să o transforme într-un actor politic activ.
