Linkuri accesibilitate

Ilia Trombițki (Eco-TIRAS): „Hidroenergia poate distruge ecosisteme”


Râul Nistru în dreptul orașului Rîbnița.

Hidrocentralele rămân o verigă importantă a sistemelor energetice din țările Parteneriatului Estic, inclusiv în Republica Moldova. Există însă pericolul unei exploatări intense care să distrugă ecosistemul.

Atâta timp cât cererea pentru energie regenerabilă, supranumită curată sau verde, crește vertiginos, hidroenergia e văzută ca una dintre soluțiile prielnice mediului. Însă prețul pentru exploatarea râului Nistru riscă să fie mult peste beneficii, dacă nu avem grijă de ecosistemul fluviului. O discuție la acest subiect cu directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”, Ilia Trombițki.

Interviul matinal Ilia Trombițki
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:19 0:00
Link direct

Ilia Trombițki: „Cele mai negative consecințe ale hidroenergeticii se reflectă în distrugerea ecosistemelor râurilor. Este vorba despre capacitățile ecosistemului de autopurificare, iar la noi se pierde această capacitate. Iată de ce calitatea apei este mai rea decât în cazul ecosistemelor naturale. În acest caz, în apa râurilor se acumulează multe bacterii și virusuri, deoarece ecosistemul nu funcționează așa cum ar trebui.

În consecință, noi plătim mai mult pentru pregătirea apei pentru băut, prin facturile noastre. Totodată, noi pierdem și peștele din râuri.

Bunăoară, în partea moldavă a Nistrului s-a pierdut pește în valoare de aproximativ 200 mii de dolari pe an, fiindcă a scăzut considerabil cantitatea resurselor de pește în Nistru. De asemenea, există pierderi din punct de vedere recreațional, râul nu mai poate asigura serviciile de până acum.

Pierdem plajele, dar și calitatea apei nu este așa de bună cum a fost odată, în consecință, noi pierdem în dezvoltarea turismului și apar multe alte probleme similare. Evident că nu numai hidroenergia a influențat aceste lucruri, dar este, în orice caz, factorul principal.”

Europa Liberă: Există percepția totuși că hidroenergia este o formă de „energie verde”?

(Hidroenergia) nu poate fi calificată drept verde.

Ilia Trombițki: „Da, dar acesta este rezultatul lobbying-ului, al businessului. În genere, mai mult de 300 de organizații neguvernamentale ecologice au semnat acum un an o scrisoare către UNESCO și alte structuri internaționale, că aceasta este o greșeală, că această energie nu poate fi calificată drept verde. Mai mult decât atât, această energie este susținută în multe țări ca „energie verde” prin prețurile mai înalte, inclusiv în Ucraina de trei ori este mai mare costul la energia așa-numită „verde” care vine de la hidrocentrale, decât la energia obișnuită. Asta stimulează această dezvoltare a hidroenergeticii în multe țări și astfel avem o situație când în țările balcanice acum sunt planificate sute de hidrocentrale, mai mari și mai mici. Pe de altă parte, aceasta totalmente distruge atractivitatea acestor țări pentru turism și va influența foarte serios asupra biodiversității acestor țări.

În Uniunea Europeană, de exemplu, sunt diferite organizații de protejare a mediului și mișcări ecologiste. Mișcarea pentru râurile sănătoase este destul de serioasă și acum a fost adoptată Strategia până în 2030 cu privire la protejarea biodiversității și acolo este scris că 25 mii de kilometri de râuri în acești 10 ani trebuie să fie restaurați ca cele naturale care au fost distruse de hidrocentrale.

Evident că multe organizații din Uniunea Europeană vor securitate energetică și acest factor, cu regret, influențează în mod negativ, dar Uniunea Europeană preferă aceste stații în afara Uniunii Europene, mai mult în țările balcanice și ale Europei de Est. Și noi suntem, practic, jertfa acestor tendințe.”

Europa Liberă: Deci, la modul practic se pune pe o balanță: ori securitatea energetică a țării, ori securitatea ecologică a mediului?

Ilia Trombițki: „Securitatea energetică poate fi obținută prin alte metode, prin alte tipuri de energie, bunăoară, energia eoliană. În prezent, Germania și Danemarca au foarte bune succese în acest domeniu. Iată de ce trebuie să fie mai intens discutate aceste probleme și să se adopte deciziile corecte.”

Europa Liberă: În opinia Dvs., o soluție este evaluarea serviciilor ecosistemice. De ce această evaluare este atât de importantă și pentru cine?

Ilia Trombițki: „Această evaluare demonstrează cât costă în realitate hidroenergetica, deoarece ca de obicei noi luăm în vedere numai plusurile, dar nu și minusurile. Și dacă evaluăm pierderile serviciilor ecosistemice, este evident că plusuri vor fi mult mai puține decât acum și asta se face din cauza neînțelegerii problemei de către oamenii care adoptă aceste decizii. Ei au primit educație în timpurile vechi, când încă nu era această tehnologie, dar acum sunt alte vremuri și aceste lucruri în Uniunea Europeană sunt discutate, se dezvoltă diferite metodologii de evaluare și pas cu pas trebuie să implementăm și noi aceste măsuri.”

Europa Liberă: În virtutea factorilor geografici, Ucraina e principala țară beneficiară a resurselor nistrene. Se pare că Ucraina se ambiționează să continue dezvoltarea Centralei hidroenergetice de acumulare, ceea ce ar putea afecta negativ ecologia râului Nistru, au atenționat activiștii, dar de fiecare dată când părțile negociau pozițiile erau menținute. Există speranțe pentru activiștii de mediu că, odată cu schimbarea președintelui în Republica Moldova, lucrurile s-ar putea mișca din loc?

Ilia Trombițki: „Cu părere de rău, eu nu prea cunosc prioritățile noului președinte al Republicii Moldova în domeniul mediului. De aceea îmi este greu să vă răspund, dar este absolut evident că acest acord care a fost negociat acum 12 ani, în 2008, va fi renegociat, deoarece există doar un proiect de acord de funcționare a Complexului hidroenergetic nistrean, va fi un moment-cheie pentru această problemă.

Până acum, acest acord a fost parte a unui pachet de negocieri pe diferite probleme, ceea ce înseamnă că noi pur și simplu vrem să schimbăm sănătatea Nistrului pe alte chestiuni, cum ar fi, bunăoară, proprietățile moldovenești de pe teritoriul Ucrainei ș.a.m.d. Dar eu sunt sigur că această problemă nu trebuie să fie o parte din pachet, ci trebuie să fie discutată separat și cu implicarea serioasă a specialiștilor. S-au făcut unii pași în cadrul proiectului CET nistrean, totodată au rămas multe momente nerezolvate și discuțiile trebuie să fie continuate, deoarece noi insistăm că funcționarea va fi mai durabilă a hidrocomplexului, iar ucrainenii insistă că nimic strașnic nu se va întâmpla.

Iată de ce multe depind de calitatea membrilor grupului de negociatori din partea Republicii Moldova. Acest grup a fost stabilit prin hotărârea guvernului din noiembrie 2016, acum practic este distrus, nu sunt acești oameni la putere, dar este foarte important ca acolo să fie specialiști reali, nu numai șefi de partid. Acest lucru este de o importanță majoră, întrucât ucrainenii sunt destul de bine pregătiți în negocieri, în relațiile internaționale ș.a.m.d., iar noi în urma acestor schimbări politice pierdem memoria instituțională.”

Europa Liberă: Activiștii în mai multe rânduri au vorbit despre faptul că Chișinăul și alte orașe riscă să piardă complet accesul la principala sursă de apă potabilă, Nistrul, și că Ucraina ignoră impactul ecologic al proiectului energetic Novodenstrovsck asupra Moldovei. Dar, iată, are Chișinăul instrumentele necesare pentru a-și proteja interesele în negocierile cu partea ucraineană?

Ilia Trombițki: „Deocamdată, are. Atâta timp cât Chișinăul nu a dat în concesie acele 19 hectare de pământ din regiunea barajului de tampon, noi putem pune această soluție în schimbul exploatării mai durabile a acestui complex. Dacă nu se va păstra acest moment, noi vom pierde totul.”

Europa Liberă: Pe 12 ianuarie, președinta Maia Sandu a avut o întrevedere oficială cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Credeți că în circumstanțele politice curente de la Chișinău se poate vorbi de anumite soluții deja la capitolul asigurării hidroenergetice a țării, dar și a păstrării ecosistemelor de pe Nistru?

Ilia Trombițki: „Eu nu cred așa, deoarece partea moldavă trebuie să fie pregătită mult mai bine decât este în prezent. Noi nu avem negociatori pregătiți, dar partea moldavă trebuie să fie foarte bine pregătită și să aibă o viziune clară, întrucât și între specialiști există unele neînțelegeri în cadrul negocierilor.”

Europa Liberă: Există riscul unei prejudicieri a relațiilor de vecinătate dintre Republica Moldova și Ucraina din cauza, să zicem, unor ambiții energetice ale Kievului?

Ilia Trombițki: „Dacă partea moldavă va fi destul de principială în aceste momente, cred că principialitatea ei va fi înțeleasă de partea ucraineană. Mai rău va fi dacă vom decide foarte repede și cu consecințe negative. Asta e problema, eu cred că negociatorii trebuie să fie bine pregătiți și atunci vom obține rezultate pozitive.”

Europa Liberă: Nu e prea târziu de intervenit? Când e vorba de ecologie și mediu, ne place să vorbim, așa, pe termen lung, dar e cazul în situația curentă?

Ilia Trombițki: „E clar că Republica Moldova actualmente este într-o situație destul de bună pentru negocieri, deoarece Ucraina, într-adevăr, are nevoie de lărgirea acestui complex. Și noi putem aștepta, în timp ce Ucraina nu poate. De aceea cred că acest lucru trebuie să fie înțeles din partea Moldovei și utilizat. Esențială este pregătirea bună a părților pentru asta și găsirea unor soluții comune benefice pentru râul Nistru. Este o scuză că la momentul actual noi nu avem un guvern capabil și nu avem specialiști în domeniu, care au fost pierduți în urma reformelor guvernului. Ei pur și simplu au plecat din minister și plus la asta ministerul se ocupă mai mult cu alte probleme decât cele ale mediului. Acest minister trebuie să fie separat, așa cum au fost anterior trei ministere. Totodată, trebuie găsiți specialiștii care au plecat în diferite proiecte și reîntorși ca să se ocupe de această problemă, deoarece cred că nu prea avem specialiști tineri bine pregătiți în Moldova, iar cei care sunt nu preferă să lucreze în ministere, fiindcă salariile sunt mici, dar și calitatea pregătirii este mult mai joasă decât acum 20-30 de ani.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG