Coaliția de guvernare a încercat pentru prima dată anul trecut să modifice pensiile din judiciar pentru a îndeplini una dintre cerințele necesare pentru accesarea de către România a fondurilor UE pentru redresare și reziliență, în sumă de peste 230 de milioane de euro.
Curtea Constituțională a respins proiectul de lege în octombrie din motive tehnice, iar guvernul a aprobat unul nou, care prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare în sistemul judiciar până la 65 de ani în 15 ani, de la aproximativ 50 de ani în prezent.
De asemenea, proiectul a plafonat pensiile judiciare la 70% din salariul brut final. Pensiile judiciare, la fel ca cele ale diplomaților și militarilor, se încadrează în România într-o categorie specială, independentă de contribuțiile fiscale, și pot ajunge la aproximativ 25.000 de lei românești, sau 5.000 de euro pe lună, cu mult peste media națională de 600 de euro, amintește Reuters.
Într-o primă reacție, guvernul român a spus că reforma pensiilor este un mare pas spre egalitatea socială.
Un comentariu similar a avut președintele Nicușor Dan.
„Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a scris președintele României, pe X, potrivit relatării Europa Liberă România.
Comisia Europeană a ținut sistemul judiciar românesc sub monitorizare specială pentru corupție de la aderarea la UE în 2007 până în 2023.
Însă, din 2023, ritmul anchetelor privind corupția a încetinit, iar o serie de achitări la nivel înalt au stârnit îngrijorări că lupta împotriva corupției își pierde din avânt.
În decembrie anul trecut, acuzațiile aduse de aproximativ 700 de judecători și procurori cu privire la malpraxisul sistemic persistent din sistemul judiciar au declanșat zile întregi de proteste stradale anticorupție.
De la preluarea puterii în iunie anul trecut, guvernul de coaliție a supraviețuit la șase voturi de neîncredere, înaintate în principal din cauza majorărilor de impozite și reducerilor de cheltuieli menite să reducă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și să mențină ratingul de investiții al României.
Însă cele patru partide de la guvernare au avut dificultăți în a ajunge la un acord privind reducerile de locuri de muncă și cheltuielile din sectorul public, iar bugetul pentru 2026 nu a fost încă aprobat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te