Linkuri accesibilitate

Inițiative în oglindă: Transnistria mai face un pas spre reducerea numărului de deputați


Clădirea Sovietului Suprem de la Tiraspol

Legislativul din regiunea transnistreană mai face un pas în direcția reducerii numărului de deputați. Experții din regiune spun că ar fi, de fapt, încă un pas către conservarea puterii în mâinile actualilor lideri separatiști afiliați holdingului Sheriff. Subiectul federalizării, discutat intens la Chişinău în contextul actualei crize politice. Cine a dus de fapt negocieri secrete cu Rusia pentru federalizarea țării? Și noul Guvern de la Chişinău, cabinetul Maia Sandu, a fost recunoscut de principalii actori internaționali. Fosta putere subordonată oligarhului Vladimir Plahotniuc a blocat toată săptămâna trecută intrarea în clădirile guvernamentale cu oameni aduși să stea acolo contra plată, iar vineri vechiul cabinet Filip și-a prezentat demisia.

Inițiative în oglindă: Transnistria mai face un pas spre reducerea numărului de deputați
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


Europa Liberă: Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Partidul Democrat s-a retras vineri de la guvernare, după o săptămână în care a încercat să mențină puterea, în pofida numirii unui nou guvern în frunte cu lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, și a recunoașterii acestui nou guvern de către principalii actori internaționali. Partidul Democrat și-a mobilizat adepții care au blocat toată săptămâna trecută principalele clădiri guvernamentale. Anunțul cu privire la cedarea puterii a fost făcut vineri de vicepreședintele PD, Vladimir Cebotari, care a declarat că cabinetul Filip își depune demisia.

„Sperăm că decizia PD de a se retrage de la guvernare este asumată și sinceră și nu reprezintă o capcană ca să aibă timp pentru acțiuni subversive”, a declarat vineri prim-ministra Maia Sandu. Fostul premier Pavel Filip a spus că declaraţia de la ONU de retragere a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova ar fi grăbit căderea cabinetului său.

Ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin a declarat că situația din Republica Moldova reprezintă potențial un pericol pentru stabilitatea sudului Ucrainei în cazul în care, datorită crizei politice din acest moment, R.Moldova s-ar transforma într-un „nou cap de pod rusesc”. „Este îngrijorătoare creşterea riscurilor generate de „bunele intenţii” ale „factorilor externi”, a mai spus Klimkin, cu referire la Rusia. „Este important pentru țară și pentru situația de securitate din regiune să fie prevenită intervenția externă menită să implementeze scenariul rusesc de federalizare a ţării. Republica Moldova rămâne pentru Ucraina un important partener și un vecin cu care avem interese comune și un viitor european comun”, a subliniat Pavlo Klimkin. Rusia și-a declarat luni disponibilitatea de a coopera cu noul guvern al Maiei Sandu, iar Vladimir Putin a declarat că îl va susține în continuare pe președintele Igor Dodon și aliații săi.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis marți o hotărâre prin care declară că R. Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor turci care au fost expulzați în septembrie 2018. Șapte profesori de la Liceul „Orizont”, stabiliți de mulți ani în Republica Moldova, au fost ridicați de la locuințele lor și expulzați cu un avion privat în Turcia, unde ulterior au fost judecați și condamnați la închisoare de regimul autoritar Erdogan.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă.

Ucraina a cerut Curții Permanente de Arbitraj de la Haga să-i examineze acuzațiile contra Rusiei de „violare totală” a drepturilor sale în largul Peninsulei Crimeea și încălcarea legislației internaționale în domeniul maritim.

Rusia a transferat trupe şi echipamente militare suplimentare în peninsula ucraineană Crimeea, pe care a ocupat-o abuziv în 2014, intensificându-și influenţa în zona Mării Negre şi în Orientul Mijlociu, afirmă oficiali americani citaţi de site-ul DefenseOne.com, relatează Mediafax. Rusia a transferat trupe, avioane militare şi armament în Crimeea, suplimentându-și „semnificativ” capabilităţile în această zonă în ultimele 18 luni. Imagini din satelit, realizate în perioada ianuarie 2018 - aprilie 2019 de compania Planet Labs şi oferite site-ului DefenseOne.com, arată cinci sisteme antiaeriene S-400, cinci sisteme S-300 şi avioane militare staţionate în patru locaţii. De asemenea, foste instalaţii militare sovietice au fost modernizate.

Partidul ucrainean al fostului președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, și-a prezentat candidații pentru alegerile parlamentare din Ucraina, anunțate pentru 21 iulie. Saakașvili se află în fruntea listei Mișcării pentru Forțe Noi. Saakașvili a fost guvernator al Odesei între 2015-2016 și președinte al Georgiei între 2004-2013. Saakașvili are cetățenie ucraineană care i-a fost reîntoarsă de noul președinte Volodimir Zelenski după ce îi fusese ridicată de fostul președinte Petro Poroșenko.

Potrivit unui sondaj făcut de Centrul Levada de la Moscova, mai puțini ruși consideră acum Ucraina sau Statele Unite drept state dușmane faţă de anul trecut, interesul rușilor canalizându-se pe chestiunile interne şi problemele interne cu care sunt confruntați. Numărul celor care consideră Ucraina un dușman a scăzut de la 49% la 40%, iar procentajul rușilor pentru care Statele Unite sunt un stat inamic a scăzut de la 78% la 65%.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Sovietul Suprem, legislativul regiunii transnistrene, examinează un proiect de lege care vrea să reducă numărul de legislatori de la 43 la 33 de persoane. Săptămâna trecută, inițiativa a fost adoptată în lectura a doua, urmând să fie aprobată în lectură finală în scurt timp.

Proiectul prevede și reducerea numărului de aleși în consiliile locale, dar și modificarea circumscripțiilor electorale, iar interesele locuitorilor de la sate nu vor mai fi reprezentate de aleșii locali, ci de președinții de consilii locale, numiți în funcție de administrația regiunii.

Măsura s-ar impune, potrivit inițiatorilor, pentru a „raționaliza resursele bugetare”, dar și pentru „eficientizarea și operativitatea” activității legislativului și a consiliilor locale, declara anterior președintele Sovietului suprem de la Tiraspol, Alexandr Korșunov.

Numărul de aleși în consiliile locale ar urma să fie redus cu 77 de persoane, iar cel al consiliilor orășenești – cu 15 la sută. Aceste modificări ar reduce, o dată la cinci ani, cheltuielile pentru alegeri cu 20 la sută, adică cu 2 milioane de ruble transnistrene, sau 120 de mii de dolari. Nu este prezentată însă o cifră a economiilor anuale la buget pe care le implică aceste modificări.

Schimbările anunțate la Tiraspol repetă, întâmplător sau nu, inițiativa Partidului Democrat de la Chişinău de a reduce numărul parlamentarilor de la 101 la 61 de deputați, supusă referendumului simultan cu alegerile parlamentare din 24 februarie. Inițiativa a fost interpretată de majoritatea analiştilor politici drept „manipulare” la care democraţii ar fi recurs pentru a controla cu mai multă ușurință viitoarele legislative de la Chişinău. În oglindă, la Tiraspol există voci care consideră că, prin modificarea operată, holdingul Sheriff, care controlează acum întreaga putere în stânga Nistrului, ar vrea să-și garanteze controlul și pe viitor.

Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul, l-a întrebat pe șeful Școlii de studii politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun, care va fi impactul reducerii numărului de legislatori în stânga Nistrului.

Anatoli Dirun
Anatoli Dirun

Anatoli Dirun: „Dacă e să ne uităm foarte atent și serios la proiectul de lege, se poate spune că acesta este una dintre cele mai importante inițiative din cele discutate în ultimii un an și jumătate - doi. Și asta, pentru că introducerea acestor modificări în constituție, în codul electoral va duce la modificarea întregului peisaj electoral. Și nu pot împărtăși optimismul colegilor din Sovietul suprem care spun că reducerea numărului de deputați va crește eficiența muncii legislativului. Activitatea oricărui legislativ nu se poate evalua în baza criteriului eficienței. Nu veți găsi nicăieri în lume un parlament care să aibă o grilă de evaluare a eficienței activității deputaților.

În plus, imediat apare următoarea dilemă – de ce, dacă noi vrem să majorăm eficiența legislativului transnistrean, nu avem niciun sondaj oficial, niciun fel de date cu privire la nivelul încrederii cetățenilor față de organele puterii? Dar poate că oamenii nu vor reducerea numărului de deputați și consideră că problema nu constă în numărul de legislatori, ci în alte lucruri, cum ar fi de exemplu lipsa unor puncte de vedere alternative? Nu este greu să observi că în acest moment practic nu există poziții alternative.

Acest lucru nu e de mirare, pentru că la noi toate organele puterii au ajuns, în urma unor proceduri legitime, în mâinile unei singure puteri politice – ale partidului Obnovlenie. În acest context ne putem întreba – dacă noi nu știm ce atitudine au alegătorii față de putere (în cinci ani nu a existat niciun sondaj, niciun fel de date deschise) de ce, pe acest fundal, deputații adoptă decizia de reducere a numărului de legislatori? Asta, în timp ce partidul lor controlează toate organele puterii – începând cu Comisia electorală, executivul, majoritatea din Sovietul suprem. Apare întrebarea – dar de ce se tem atunci colegii? Despre ce fel de eficiență poate fi vorba? Pentru că e ridicol să crezi că în condițiile unui control total și a monopolului asupra puterii ar fi posibilă, prin definiție, apariția unei concurențe.

Decizia privind reducerea numărului de legislatori va duce la rezultate absolut opuse – la scăderea legitimității acestui legislativ...

Și concluzia care se impune aici este că, din păcate, fără o schimbare a sistemului electoral, fără crearea și susținerea unor organizații, partide și mișcări care să-și poate implementa agenda fără piedici din partea puterii, chiar în condițiile în care se declară că scopul este eficientizare, decizia privind reducerea numărului de legislatori va duce la rezultate absolut opuse – la scăderea legitimității acestui legislativ. Mai ales că știm că în prezent nu există un prag de validare a alegerilor și chiar dacă la o secție vor veni zece oameni, alegerile oricum vor fi validate.

În situația Transnistriei, care, amintesc, nu este recunoscută de comunitatea internațională, a juca astfel de jocuri periculoase înseamnă, din partea conducătorilor, fie că ei sunt neprofesioniști și nu înțeleg situația în care se află regiunea, fie înseamnă că ei se tem foarte mult să piardă puterea pe care o dețin în prezent.”

Europa Liberă: Astfel de decizii ar trebui să fie adoptate în cadrul unei discuții publice cu o largă participare. Dar astfel de discuții în Transnistria nu au avut loc. Mai mult decât atât, oficial acest proces este numit „optimizare”. Dar este oare acest termen aplicabil activității legislative, este corect în raport cu electoratul și din punctul de vedere al eticii politice?

Anatoli Dirun: „În anul 2000, când au fost operate ultimele schimbări serioase în constituție, când din parlament bicameral s-a făcut unul cu o singură cameră, în toate consiliile orășenești și sătești au avut loc dezbateri largi și ample, mediatizate și în presă, cu privire la necesitatea operării acestei schimbări. Atunci a fost lichidat guvernul și a apărut cabinetul de miniștri. Totul s-a făcut la vedere. Poate că de data aceasta am scăpat ceva și de fapt au fost organizate discuții ample în regiuni? Nu, nu au fost. Și nu trebuie să avem impresia că oamenii nu sunt interesați de aceste procese – oamenilor nu le este indiferent de ce se întâmplă.

Tot ce se întâmplă acum seamănă foarte mult cu administrarea în spiritul unui model de business. Dar statul nu este o structură de business...

Tot ce se întâmplă acum seamănă foarte mult cu administrarea în spiritul unui model de business – optimizări, reduceri. Dar statul nu este o structură de business, aici nu poți opera cu termeni de genul „optimizare” și „ridicarea eficienței muncii”. Pentru un stat funcțional are valoare așa-numitul contract social, care asigură condiții echitabile de participare în afaceri, în politică, la segmentul cetățenesc al dezvoltării societății. Dacă acest contract social nu este respectat de putere, atunci societatea reacționează, mai devreme sau mai târziu – fie prin alegeri, fie în alte forme.”

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană a avut loc săptămâna libertății cuvântului, organizată de Centrul Apriori de la Tiraspol și cunoscutul Club 19 – au avut loc expoziții, discuții, au fost proiectate filme documentare. Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a afla ce înțeleg oamenii de rând din stânga Nistrului atunci când vine vorba despre libertatea cuvântului.

- Accesul la site-uri trebuie limitat în cazul în care aceste site-uri conțin informații care aduce prejudicii psihicului copilului, de exemplu, sau site-uri care conțin informații despre grupări teroriste sau activități criminale. Iar site-urile care sunt instructive trebuie permise și chiar promovate. În acest moment eu am impresia că la noi există libertatea cuvântului – nu ne interzice nimeni să ne expunem public opiniile și pe internet poți citi orice opinie.

- Oamenii se autolimitează, se tem de ceva – de putere probabil.

- Evident să structurile puterii ascund anumite lucruri de noi. Pentru că dacă structurile puterii vor spune tot ce se întâmplă în stat, în rândul oamenilor se va ridica panica și asta nu va duce la nimic bun.

- Pe mine nu mă limitează nimic, eu sunt sigur pe mine, pentru că sunt fost boxer.

- Oamenii nu se prea simt în largul lor la noi – aceasta este cauza principală pentru care se tem să-și expună gândurile.

***

Europa Liberă: Subiectul federalizării Republicii Moldova a revenit săptămâna trecută în discuțiile din spațiul public, fiind folosit ca arma contondentă în lupta politică. Liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, a declarat, luni, la un miting, că doar datorită eforturilor sale a fost oprită, „vânzarea țării” printr-un plan de federalizare pus la punct de președintele Igor Dodon cu patronii lui din Federaţia Rusă. Presa afiliată oligarhului a publicat a doua zi și o lungă înregistrare video, în care Dodon îi cere lui Plahotniuc să semneze, în prezența ambasadorului Federației Ruse, un acord secret care să prevadă soluționarea problemei transnistrene prin federalizarea Republicii Moldova. Într-o altă înregistrare Dodon îi dictează unui oficial rus formula de federalizare, care ar fi fost convenită anterior, potrivit spuselor sale, cu emisarul rus Dmitri Kozak.

Igor Dodon la rândul său a spus că unele dintre propunerile de federalizare a Republicii Moldova ar fi venit din partea liderului democrat încă acum doi ani.

Faptul că ideea de federalizare a figurat printre propunerile lui Vlad Plahotniuc a fost confirmat chiar de vicepremierul rus Dmitri Kozak, care s-a întâlnit cu liderul PD în cadrul recentei sale vizite la Chişinău. Kozak a declarat într-un interviu pentru publicația rusă Kommersant că propunerea ar fi făcut parte dintr-un set de patru puncte înmânate lui într-un plic de Vlad Plahotniuc, la întâlnirea din 3 iunie.

Acestea ar fi fost condițiile Partidului Democrat pentru crearea unei coaliții cu Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon. „Am fost surprinși de conținutul plicului, a declarat în interviu Dmitri Kozak. Partidul Democrat, antirus, propunea reorientarea către Rusia și soluționarea problemei transnistrene prin intermediul federalizării Republicii Moldova”.

Kommersant publică și o copie a documentului conținut în plic – o foaie fără niciun fel de antet sau semnături, cu patru puncte. Primul se referea la neaderarea la NATO, al doilea era un angajament de a fortifica statutul de neutralitate pentru a combate ideea unirii cu România. Al treilea punct se referea le federalizare, iar al patrulea presupunea schimbarea cursului extern al țării „în direcția dezvoltării relațiilor cu Rusia”.

Kozak a mai spus în interviu că Moscova a recomandat Partidului Socialiștilor să nu ia în calcul niciun fel de propuneri secrete – nici din partea lui Plahotniuc, nici din partea altor formațiuni politice.

Vasile Botnaru a stat de vorbă cu jurnalistul Vladimir Soloviov, autorul interviului din Kommersant.

Vladimir Soloviov
Vladimir Soloviov

Europa Liberă: Vladimir, înregistrarea difuzată de posturile afiliate autorităților contra cuvântului lui Kozak – pe cine să credem?

Vladimir Soloviov: „Și eu pun la îndoială totul. L-am rugat pe Dmitri Kozak să comenteze aceste înregistrări apărute – am întrebat dacă au existat negocieri serioase pe acest subiect, iar răspunsul a fost: „Nu, nu au existat. Noi am primit propunerile din partea Partidului Democrat și a lui Plahotniuc.” Pe înregistrări se vede că Igor Dodon discută anumite lucruri legate de federalizare, pe ultimul video chiar discută acest lucru destul de amănunțit.

Dar ce mă deranjează în această poveste cu videourile publicate este faptul că imaginile au fost montate, adică ni se servesc anumite fragmente. Eu nu înțeleg de ce, având acest „film de aventură”, acesta ne este prezentat în episoade, și încă în unele care nu prea au legătură. Adică primul sezon al acestei versiuni a filmului Urzeala Tronurilor nu are legătură cu al doilea sezon. Mai mult decât atât, la primele înregistrări am avut impresia - și le-am privit cu destul de multă atenție – că vocea ba a lui Igor Dodon, ba a lui Vladimir Plahotniuc nu corespunde cu mimica. Dar, să zicem că avem totuși vocile pe care le recunoaștem cu toții.”

Europa Liberă: Adică nouă ni se servește nu pește, ci fileu?

Vladimir Soloviov: „Da, cumva parcă ne este tăiată și servită această informație, cu aperitivele necesare. Plus că ne este servită la momentul potrivit. Am avut o discuție interesantă în Piața Marii Adunări Naționale – am mers la Guvern să văd ce se întâmplă acolo și l-am întâlnit pe deputatul Corneliu Dudnic, deputat democrat, care coordonează amplasarea adepților Partidului Democrat, a așa-numiților adepți, care blochează intrările în clădirile guvernamentale. Am început să discutăm situația și l-am întrebat: „Deci, dacă o coaliție cu democrații ar fi fost creată, nu am fi văzut niciodată aceste înregistrări și tot acest film ar fi rămas să stea pe vreun raft în arhive?”. Filmul a fost scos exact în momentul necesar, atunci când ceva „s-a stricat”, când negocierile dintre democrați și socialiști nu au mers.

Acum, eu înțeleg că există acest video unde Igor Dodon dictează formula de federalizare, iar de pe altă parte este Kozak care spune ce a primit în plic. Însă videoul în care îi este transmis plicul respectiv, cu tot cu discuția explicativă, nu ne este arătat. Și într-adevăr iese că avem cuvântul lui Kozak contra înregistrării video…”

Europa Liberă: Expertul Ion Leahu ne-a spus că aceasta nu este deloc o premieră, altceva este că acum rolurile s-au schimbat – Moscova, care prin natura sa, ar fi trebuit să dorească de partea Tiraspolului să obțină o federație, se pomenește pe partea cealaltă. În ce măsură acest lucru este credibil? Percepția ta personală care este – s-a schimbat ceva?

Vladimir Soloviov: „Pot spune cu certitudine că Moscova și-a învățat lecția după anul 2003. În anul 2003 a fost o încercare a Moscovei de a reglementa de una singură și rapid această chestiune.”

Europa Liberă: Ai în vedere istoria cu Memorandumul și cu Voronin?

Vladimir Soloviov: „Da. Consecutivitatea a fost următoarea – Moscova a fost rugată de Voronin să ofere ajutor și apoi a fost de acord să facă asta. Dar, Moscova atunci a vrut să fie singurul beneficiar – noi ținem minte că în proces nu au fost implicați nici OSCE-ul, nici Uniunea Europeană, nici americanii. Negocierile erau duse de Moscova, care discuta ba cu Chişinăul, ba cu Tiraspolul, și nimeni altcineva nu era inițiat în aceste discuții. Inclusiv din acest motiv atunci lucrurile nu au mers. În toate jocurile internaționale partenerii care nu colaborează adesea încearcă să compromită planurile celui care joacă pe cont propriu.

Și eu am avut impresia că povestea de atunci a devenit o lecție. Repetarea acestui joc ar fi putut fi chiar periculoasă. Pe lângă faptul că există un număr important de oameni în Republica Moldova care sunt absolut pro-occidentali, pro-europeni, pentru ei federalizarea este total inacceptabilă, nici momentul nu este potrivit pentru a discuta o federalizare – de ce să o discuți acum, și, cel mai important - cu cine?

Mai există un aspect al apariției acestor înregistrări video. În felul acesta liderul Partidului Democrat ne demonstrează ceva ce se știa demult, dar acum el ne confirmă fără echivoc - faptul că atunci când negociază, el înregistrează totul. De exemplu, noi acum înregistrăm această discuție, pentru că voi m-ați sunat și mi-ați spus că vom înregistra un interviu. Dar, Vasile, am discutat de multe ori în trecut pe diferite subiecte - și eu nu am nicio înregistrare a discuțiilor noastre, și probabil că nici Dvs. nu aveți.”

Europa Liberă: Evident.

Vladimir Soloviov: „Iar Plahotniuc are. Și asta arată calitatea morală a partenerului. Al unuia care nu are încredere, care se asigură mereu și o face prin astfel de mijloace, iar apoi le folosește în felul acesta. Și să ne imaginăm că Plahotniuc rămâne la putere și devine prim-ministru sau președinte – reiese că fiecare lider care se întâlnește cu el trebuie să se teamă că ulterior vor apărea înregistrările discuțiilor din acea întâlnire?”

Europa Liberă: Mai este un detaliu – Plahotniuc recunoaște public, la miting, că acesta este meritul lui exclusiv, faptul că el nu a vândut țara. Reiese că nu există niciun fel de instituții?

Instituțiile – având în vedere cât de repede au fost „alterate”, corupte în ultimii 10 ani – se pare că nu au fost suficient de rezistente...

Vladimir Soloviov: „Instituții nu există – și noi știm asta. Instituțiile – având în vedere cât de repede au fost „alterate”, corupte în ultimii 10 ani – se pare că nu au fost suficient de rezistente. Nimeni nu a fost preocupat să le consolideze, pentru că oricine venea la putere în Republica Moldova încerca să ajusteze aceste instituții în funcție de dorințele și necesitățile sale.”

Europa Liberă: Le făcea câte un mic tuning…

Vladimir Soloviov: „Da. Și asta a dus la faptul că atunci când omul care a obținut toată puterea s-a dovedit să aibă această anvergură morală, instituțiile au fost incapabile să acționeze. Ne mai amintim și amenințările la adresa Nataliei Morari de a publica înregistrări video… Aceasta este calitatea elitelor și a lui Plahotniuc personal.”

Europa Liberă: Încă o întrebare legată de acea lecție a anului 2003. Toți se întreabă – cum adică, Dmitri Kozak, iar după el și Kremlinul, recomandă lui Dodon să se coalizeze cu cei de dreapta, cu pro-unioniștii, cu adversarii politici? O astfel de coaliție este mai de preferat decât una cu democrații. Cum de s-a întâmplat așa ceva? De ce?

Vladimir Soloviov: „Aici cred că pot fi două răspunsuri. În primul rând, Vladimir Plahotniuc este categoric inacceptabil atât pentru Moscova, cât și pentru occidentali. Eu am discutat de multe ori cu europenii pe acest subiect și ei au aceeași părere. De ce o coaliție cu ACUM? Este o încercare de a nu avea de a face cu un personaj ca Plahotniuc – nici măcar nu-l pot numi politician, pentru că el nu este un politician.

În al doilea rând, la Moscova este conștientizat faptul că în condițiile actualei scindări a societății moldovenești, Partidul Socialiștilor ar putea avea un avantaj în fața Blocului ACUM, cu o mobilizare corespunzătoare. Partidul Socialiștilor este destul de bine organizat și structurat, în comparație cu cele două partide de dreapta – Acțiune și Solidaritate, Partidul PAS, și Demnitate și Adevăr, Partidul DA, care abia acum acumulează în greutate.”

Europa Liberă: Adică în pofida faptului că au fost cedate pârghiile executive, care țin de Guvern, Socialiștii ar putea oricum să câștige într-o luptă cinstită, da? Aceasta ar fi logica?

Vladimir Soloviov: „Eu presupun că da, presupun că este posibil. Dar e mai bine să existe o competiție, să fie una cinstită și să câștige cine va fi mai puternic.”

Europa Liberă: Și să fie o luptă la vedere.

Aș fi fericit dacă aș vedea că partidele politice moldovene ar pune de-o parte agenda geopolitică, care transformă această republică într-un deșert...

Vladimir Soloviov: „Catastrofa aici este alta, din punctul meu de vedere. Eu aș fi fericit dacă aș vedea că partidele politice moldovene – cele de dreapta, cele de stânga – ar pune de-o parte agenda geopolitică, care este distructivă pentru Moldova și care transformă această republică într-un deșert. Asta am văzut în ultimii 10 ani. Eforturile de bază erau dedicate chestiunilor geopolitice, care au devenit prioritare în detrimentul altor probleme.”

Europa Liberă: Da, sau omorându-se reciproc, sau emigrând…

Vladimir Soloviov: „Da, și în consecință am ajuns la ce am ajuns… Este o întrebare adresată nu doar jucătorilor interni, dar și celor externi, care continuă să tragă în toate direcțiile Republica Moldova și nu vor nicidecum să o lase în pace pentru ca țara să se poată ocupa de auto-dezvoltare.”

***

Europa Liberă: Așadar, luni la Chişinău a fost învestit noul Guvern, condus de lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu. Marți au fost învestiți și miniștrii care locuiesc în diasporă – Natalia Gavriliță a fost numită ministră a Finanțelor, Vadim Brînzan – ministru al Economiei și Infrastructurii, iar cunoscutul expert Nicu Popescu a fost învestit în calitate de ministru de Externe.

Printre prioritățile mandatului său în fruntea Ministerului de Externe, Nicu Popescu a numit punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, acord care, în aprecierea sa, în prezent trenează, dar și obținerea sprijinului statelor occidentale în elucidarea furtului miliardului și restituirea banilor. Nicu Popescu a subliniat că va respinge categoric ideea de federalizare a Republicii Moldova, aceasta fiind una dintre liniile roșii peste care nu se va trece în politica externă și în relațiile cu Federaţia Rusă. Iată ce a declarat Nicu Popescu în cadrul unui interviu acordat pentru TVR Moldova:

Nicu Popescu: „Moldovenii nu sunt foarte conflictuali. Moldovenii nu vor relații proaste cu partenerii noștri externi. Și în Republica Moldova s-a creat un consens național în favoarea unor relații bune și cu Europa, și cu Rusia, și cu Ucraina.

Eu pot să am preferințele mele, dar rolul meu e să accept acest lucru, în așa fel încât poziția de start a politicii noastre externe să fie că noi vrem relații bune cu Federaţia Rusă. Însă în dezvoltarea acestor relații există câteva „linii roșii”, de la care noi nu ne vom retrage. Am depus jurământul în calitate de ministru de Externe și fraza care a intrat cel mai adânc în inima mea este că eu voi apăra integritatea teritorială a Republicii Moldova. Deci, în acest sens, nu, nu vă faceți griji – federalizarea Republicii Moldova nu este o opțiune politică. De ce? Pentru că cetățenii Republicii Moldova nu vor federalizare. Eu nu vreau federalizare, guvernarea actuală nu vrea federalizare, am jurat să apăr integritatea teritorială a Republicii Moldova. Deci, în acest sens noi vrem un parteneriat pragmatic, deschis cu Federaţia Rusă, dar discuțiile privind federalizarea Republicii Moldova nu fac parte din acest parteneriat pragmatic cu Federaţia Rusă pe care îl vom avea.

Nicu Popescu
Nicu Popescu

​Politica externă este un domeniu în care trebuie să interacționezi și cu state care nu-ți sunt neapărat prietene. Există state, știți bine, care practic se află în stare de război, dar mențin ambasade în capitalele respective, inclusiv la vecinii noștri. În sensul acesta, noi suntem gata și vom avea un dialog foarte pozitiv cu Federaţia Rusă. Sunt sigur, acolo unde există anumite neînțelegeri vom încerca să le depășim, dar în punctul de pornire al Ministerului de Externe și al Guvernului Republicii Moldova există anumite „linii roșii” de la care noi nu ne putem retrage.

Din nou – un lucru fără precedent este că Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia, cu toții sprijină și recunosc noua guvernare. De ce se face acest lucru? Nu pentru că ministrului de Externe al Rusiei sau ministrului de Externe al SUA îi place sau nu Igor Dodon sau Maia Sandu, sau Andrei Năstase, sau nu-i place domnul Plahotniuc. Se face pentru că statele mari – Rusia, Uniunea Europeană, Statele Unite se ghidează în modul în care abordează Republica Moldova de interesul lor. Interesul lor este ca Republica Moldova să fie o țară stabilă, o țară prosperă. Și anume din această cauză aceste meri puteri și-au depășit divergențele lor pe Ucraina, pe Iran, pe Israel, pentru a spune: „În Republica Moldova noi vrem o situație de transfer calm al puterii”.

Și atunci când ne bazăm pe un astfel de interes comun al marilor puteri, și acest interes comun coincide cu interesul cetățenilor Republicii Moldova, avem ca rezultat această coeziune dintre noua guvernare și toți partenerii externi ai Republicii Moldova – lucru care nu s-a mai întâmplat anterior nici în regiunea noastră, nici în cazul Republicii Moldova.”

XS
SM
MD
LG