„Rețeaua Navalnîi sub focurile atacurilor Kremlinului”, este titlul principalului articol de politică externă din Libération, în Franța, în această dimineață, articol din care aflăm cum autoritățile ruse supuse lui Putin, după ce au etichetat organizația opozantului Aleksei Navalnîi drept „extremistă”, au cerut de la YouTube să închidă cele trei canale de clipuri video pe care publică apropiații dizidentului rus întemnițat, canalele administrate de: Leonid Volkov, Gheorghi Alburov și Vladimir Milov.
Aceștia trei difuzează talk-show-uri și analize politice și pot transmite apeluri pentru adunări și manifestații într-un mod cu totul incontrolabil de către regimul lui Putin, deoarece serverele YouTube se află situate în afara Rusiei.
Rusia amenință acum că ar putea bloca YouTube pe teritoriul său, dacă gigantul de social media nu se conformează cererii de închidere a canalelor dizidenților. Dar cele trei canalie vizate de Kremlin nici nu sunt măcar cele mai populare și mai urmărite. Există altele, mai importante, precum «Alexei Navalny» și «Navalny Live», adevărate mini-televiziuni autonome, care difuzează mari anchete anticorupție și care au peste șase milioane de abonați. Acestea însă nu sunt însă vizate pentru moment, din motive necunoscute.
În paralel, autoritățile ruse au mai închis și toate site-urile legate de organizația Free Navalny, precum și reprezentanțele regionale ale lui Navalnîi.
Se vede astfel că Roskomnadzor, jandarmul rus al internetului, structura care se ocupă de aplicarea pachetului de legi ale „internetului suveran”, a reușit deja să ajungă să controleze practic totalitatea funcționării internetului în interiorul Rusiei, fiind vorba de serverele situate pe teritoriul Federației, nu însă și giganții rețelelor sociale externe cum este YouTube.
Recent, Rusia a reușit chiar să se deconecteze cu „succes” de la internetul global, în urma unui test care a durat, cu intermitențe, în perioada 15 iunie – 15 iulie, cum am mai scris-o aici. Merită amintit, în acest context, că rețeaua profesională LinkedIn este blocată în Rusia încă din noiembrie 2016, ceea ce situează Rusia pe același plan cu China și Iranul, dar sub Afganistan, unde în ultimele două decenii, datorită prezenței occidentale, nu a existat cenzură a Internetului.
În marginea acestei lupte a Kremlinului pentru controlul internetului, Financial Times scrie astăzi și despre cum procurorii elvețieni care anchetau în afacerea Magnitsky au decis ieri să abandoneze și să claseze cazul. Este vorba despre cazul economistului ruso-ucrainean Serghei Magnițki (Magnitsky), mort în arest la Moscova în 2009, pe când ancheta asupra înaltei corupții din Rusia. În 2012, Barack Obama a introdus în SUA așa-numitul Magnitsky Act, legea americană care conținea atunci primele sancțiuni impuse unor oficiali ruși.
Associated Press (AP) precizează că procuratura din Elveția ancheta de mai bine de un deceniu asupra acestei afaceri, deoarece se credea că fondurile deturnate în Rusia asupra cărora ancheta Magnițki erau spălate prin bănci elvețiene, însă ieri afacerea a fost închisă de procurorii elvețieni din lipsă de dovezi.
Ucraina: Zelenski îl dă afară pe șeful armatei
În Ucraina, președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe șeful forțelor armate, generalul Ruslan Homceak, deoarece acesta nu colabora suficient cu ministerul apărării.
Măsura vine în momentul în care tocmai s-au împlinit 7 ani de la declanșarea conflictului militar din Donbas, regiunea majoritar rusofonă din estul Ucrainei, controlată de facto militar de Rusia.
Conflictul militar din zona secesionistă a făcut, din 2014 până acum, peste 13.000 de morţi şi a împins aproape 1,5 milioane de oameni să ia calea refugiului. (Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Un militant contemplă închisoarea pe viață în Hong Kong
În acest timp, in Hong Kong, un chelner în vârstă de 24 de ani își așteaptă sentința, el putând deveni prima persoană condamnată la închisoare pe viață în urma noilor legi securitare introduse de Pekin în fosta colonie britanică.
Tong Ying-kit a fost găsit vinovat de „terorism” de un tribunal special, în absența unui juriu, după ce a intrat cu motocicleta într-un grup de polițiști pe 1 iulie.
The Times, în Anglia, amintește cum Marea Britanie, dar și țările occidentale în general, au protestat în urma încălcării de către Pekin a tuturor acordurilor semnate în momentul în care Londra a predat Chinei fosta sa colonie, în 1997.
Dar, cum o scrie în Italia La Repubblica, autoritățile chineze au arestat până și autorii unor cărți ilustrate pentru copii, care folosiseră benzile desenate pentru a explica o parabolă a orașului Hong Kong asediat de China comunistă, folosind pentru asta ca personaje niște oi și niște lupi.
Boris Johnson: un personaj de vodevil
Presa britanică scrie pe larg despre Hong Kong, dar cele de acasă sunt totuși mai importante: astfel, Boris Johnson a promis să-i pună pe condamnații pentru fapte anti-sociale în lanțuri, obligându-i să efectueze munci colective gratis, pentru societate, cum revelează The Times.
Acești răufăcători, a spus Johnson, „trebuie să-și plătească datoria către societate”, dar aluziile lui la „fluorescent-jacketed chain gangs”, la lanțuri sub veste fluorescente obligatorii, amintind de legislația unora din statele sudice din SUA, cu ecouri de muncă forțată și deportări trecute în Australia, nu au fpst foarte bine primite.
În paralel cu asta, în Spania, El Pais amintește că se împlinesc doi ani de când Boris Johnson se află la putere și că practic întreaga perioadă de atunci încoace a fost marcată de coronavirus și de înfruntarea permanentă cu UE. Cotidianul spaniol de centru-stânga amintește și că, în ciuda hagiografiei (acum jumătate de secol, pe când avea doar 7 ani, micul Boris a visat să fie „regele lumii”), rămân puține astăzi de sărbătorit într-o țară care a atins recordul european al morților de Covid (130.000 de victime, oficial) și care se pregătește să fie izbită frontal de un nou val.
Rcvista americană CounterPunch scrie însă că Boris Johnson este doar un personaj de vodevil sau de bandă desenată, dar un personaj nefast, pentru că giumbușlucurile lui au ucis zeci de mii de oameni, din pricina nepăsării lui și a egoului supradimensionat.
Dar o asemenea atitudine era și de așteptat din partea unui narcisist ca Johnson, incapabil să delege parte din sarcini și atribuții, un maniac al controlului centralizat, ceea ce contrastează flagrant cu ideologia sa afișată a statului minimalist (de unde și aversiunea față de birocrația UE), totul făcând ca Boris Johnson să fie numit, cum amintește același El Pais, un „stalinist libertarian” (un “estalinista libertario”).
