Tamara Grejdeanu în studioul Europei Libere de la Chișinău și, cum anunțam mai devreme, discutăm în această dimineață despre Zilele Filmului Românesc la Chișinău. Suntem în legătură directă cu unul din organizatorii evenimentului, Dumitru Grosei, președintele Asociației Cineaștilor Independenți din Republica Moldova.
Europa Liberă: Domnule Grosei, bună dimineața!
Dumitru Grosei: „Bună dimineața!”
Europa Liberă: Așadar, urmează în calendar patru zile de film românesc la Chișinău – de mâine și până duminică. Este a treia ediție a evenimentului, de asta am să vă întreb, întâi de toate, dacă edițiile precedente v-au ghidat cumva în organizarea celei din acest an? Ați remarcat, poate, anumite preferințe ale publicului?
Dumitru Grosei: „Da, sigur, noi de la început am avut un gând să aducem cele mai proaspete filme românești, dar, ca să zic așa, formatul într-adevăr s-a conturat pe parcursul celor trei ediții. Deja anul acesta noi avem un program mai clar, adică avem filme noi, am compartimentat, ca să zic așa, evenimentul; avem filme noi, filme proaspete, noul film, așa-numit „Noul Cinema Românesc”, după care am mai introdus un compartiment – „Focus”, care e menit să focuseze atenția publicului pe un regizor contemporan care activează acum în România și e cunoscut pe plan internațional. Anul acesta îl avem pe Nae Caranfil și am conturat mai bine legătura în incursiunea noastră pe care o facem în filmul clasic românesc, pentru a oferi publicului o oglindă așa, logică, cum s-a dezvoltat filmul românesc pe parcursul anilor și cum s-a ajuns, iată, la „Noul Cinema Românesc”, care este apreciat în toată lumea. Și anul acesta îl avem pe Ion Popescu-Gopo. Dacă anul trecut l-am prezentat publicului pe Victor Iliu cu „La moara cu noroc”, anul aceasta avem un mic grupaj de filme, un pic mai mult decât anul trecut, chiar și pentru copii de Ion Popescu-Gopo avem în afiș „Maria, Mirabela” și „S-a furat o bombă” și filmul care a luat premiul la Cannes, în 1957, „Scurtă istorie”, și „Homo sapiens”, deci o să fie un program consistent anul acesta.”
Europa Liberă: Probabil ați ales dintr-o varietate de pelicule. Ce s-a luat în considerare atunci când ați selectat anume filmele care să fie arătate publicului de la Chișinău?
Dumitru Grosei: „Dacă e să ne referim la filmele din „Noul Cinema Românesc”, compartimentul „Noului Cinema”, filmele proaspete, filmele noi, în primul rând, deci, noi ne-am propus să aducem, pe lângă faptul că să fie filme noi, ne-am propus să aducem cele mai importante filme românești care merg la marile festivaluri, cum ar fi Cannes, Berlin, Karlovy Vary, Locarno ș.a.m.d. Deci, așa-numitele festivaluri de Seria A, care e cea mai importantă competiție, și în acest fel să introducem cumva Chișinăul în acest circuit. Chiar dacă nu e un festival, e un eveniment, dar cumva să ieșim un pic din periferia asta, ca să oferim publicului posibilitate să vadă, pe de o parte, filme românești, pe de altă parte, filme de foarte mare valoare, iar alt aspect – încercăm să aducem și nume noi care apar, niște debutanți. De pildă, anul acesta îl avem pe Gabriel Chimbini. El nu este chiar un debutant, dar este unul care începe deja să dea semne de mare valoare. Pe urmă, sunt doi debutanți – Emanuel Pârvu și Cristian Eftimie – cu niște filme foarte interesante, care s-au remarcat la marile festivaluri și, desigur, Cristian Mungiu care, mă rog, ca să zic așa, capul de afiș, „Bacalaureatul” lui Cristian Mungiu și filmul „Ana, mon amour” al lui Călin Netzer, „Fixeur” de Adrian Sitaru și, bineînțeles, Nae Caranfil cu ultimul său film, „6,9 pe scara Richter”, plus două filme vechi de-ale lui. Unul este debutul său „E pericoloso sporgersi” din 1993 și „Filantropii”, ca filmul cel mai cunoscut al său din toată cariera, mă rog, din 2002.”
Europa Liberă: Dar temele abordate, domnule Grosei? Temele abordate de regizori sunt și ele importante atunci când se face selecția pentru un asemenea eveniment?
Dumitru Grosei: „Sigur că sunt importante, dar, cum să vă spun? Noi încercăm să nu ne fixăm pe anumite teme. Deci, noi nu avem Festivalul Zilele Filmului Românesc, evenimentul nostru nu are o tematică; tematica este chiar filmul românesc și de aceea noi încercăm să cuprindem cam toată paleta, chiar și de gen, orice fel de film care are valoare. Asta pe noi ne interesează, în primul rând, și din punct de vedere tematic, și din punct de vedere tehnic ș.a.m.d. și cum a fost văzut de critică și, mai ales, de critica internațională.”
Europa Liberă: Dacă ați remarcat, având în vedere și precedentele două ediții, există vreo diferență de percepție, să zicem, a publicului la București și aici, la Chișinău?
Dumitru Grosei: „Nu știu, n-aș putea spune. Bine, publicul de la București deja e un pic mai, să zic așa, mai „sătul” de tot felul de filme, pentru că acolo lucrurile un pic s-au clarificat din punctul de vedere al producției cinematografice, se văd foarte multe filme și românești, și străine, dar la noi am văzut într-adevăr un interes, mai ales, față de filmul românesc și, în special, față de filmul românesc nou, filmul românesc de bună calitate. Am văzut o creștere progresivă a numărului de spectatori, fiindcă noi avem un mecanism de contorizare, să vedem pe analiză a frecvenței și atunci am văzut că au crescut de la an la an și anul acesta ne așteptăm să fie mai mulți. Deci, este un interes real față de cinema atât din partea cinefililor, cât și din partea tinerilor cineaști care studiază și, mă rog, toată breasla cinematografică.”
Europa Liberă: Încă de la prima ediție, Zilele Filmului Românesc au fost promovate în ideea de conectare a publicului din Republica Moldova la producțiile de succes ale cinematografiei române. Totuși, vorbim doar despre public sau asemenea evenimente pot conecta cumva și breasla celor care fac film, a tinerilor care își propun să ajungă la acest lucru?
Dumitru Grosei: „Bineînțeles, fiindcă noi anul acesta am reușit să mai mărim un pic bugetul, nu atât cât ne-am fi dorit și am văzut că publicul și chiar breasla cinematografică este interesată să vadă aici cineaști, membri ai echipelor filmelor care au fost realizate. În primul rând, regizori, actori ș.a.m.d. Anul acesta avem tocmai opt invitați. Deci, publicul va avea ocazia să stea de vorbă cu regizori, cu actori; Laura Georgescu o să susțină un master-class de montaj; Nae Caranfil va fi pe toată perioada, deci, chiar în dimineața aceasta sosește și va sta până pe data de 16. Deci, cine va vrea să stea de vorbă cu ei, bineînțeles că se creează, ne-am gândit și la asta – să se creeze niște contacte, niște relații ș.a.m.d. și poate se pun la cale niște producții. Sunt multe acum, grație faptului că avem și noi CNC, care, iată, anul acesta a venit cu greu, dar a venit să ne sprijine cu ceva așa, nu prea mult, dar sperăm că la anul va fi și mai consistent și tot așa, adică cred că se merge spre asta, da.”
Europa Liberă: Mă întreb, domnule Grosei, dacă este posibil ca Zile ale Filmului Românesc să se petreacă și în teritoriu, în centre raionale, să zicem? Or, acolo ajung mai rar asemenea evenimente culturale.
Dumitru Grosei: „Da, noi ne-am propus, anul trecut a fost o discuție cu domnul Valeriu Jereghi, dar anul acesta, nu știu de ce, s-a rupt undeva comunicarea și sperăm la anul să-l ducem… Asta este o întreprindere foarte costisitoare și complicată. Deci, nu este atât de simplu să faci Zilele Filmului Românesc concomitent sau, cel puțin, mă rog, așa într-o desfășurare în timp de câteva săptămâni și în alte orașe importante ale Moldovei. Ar fi de dorit, chiar ar fi de dorit și în Transnistria, ca lumea să vadă. Pentru că, uitați-vă, filmul românesc, de pildă, este foarte bine văzut peste tot în lume. Eu am fost pe la festivaluri chiar și în Rusia, și în Belgia și acolo m-au întrebat: „O rumânskoie kino”… Adică, e ceva care merită văzut, chiar din punctul de vedere al calității. Nu mai vorbim de faptul că e cultura noastră românească și noi avem nevoie să fim conectați la ea.”
Europa Liberă: Poate din experiența României, dacă s-ar merge în teritoriu, ar fi asta o portiță pentru reanimarea sălilor de teatru, de film?
Dumitru Grosei: „Ați pus o problemă importantă. Da, încă o chestie – pentru a aduce filmele astea, în primul rând, noi nu avem distribuție, pentru că ideea noastră inițială era ca să aducem aceste filme, să le prezentăm cu gândul poate că cineva din distribuitori care, mă rog, la noi aproape că nici nu există distribuitori, practic nu există, care să distribuie aceste filme cum ar veni în toată țara noastră, în bucățica asta de pământ, dar vedeți că noi nu avem cinematografe. Asta ați spus-o foarte bine. După Uniunea Sovietică s-a prăbușit toată rețeaua asta de „Kinoprocat”, cum se numea înainte. Știți că erau și la sate câte două proiecții pe zi, deci, era bine pusă la punct, acum nu-i. Și noi cumva am venit să substituim această lipsă de distribuție și măcar să le arătăm o dată pe an la Chișinău, dar ar fi bine sigur că și în teritoriu și sperăm că la anul o să reușim.”
Europa Liberă: Și pe finalul acestei discuții, domnule Grosei. Aduceți filme românești la Chișinău, dar, să zicem, cineaști, documentariști din Republica Moldova au căpătat vizibilitate peste Prut? Sunt filme care pot fi văzute acolo?
Dumitru Grosei: „Mă rog, nu prea, nu prea... Adică am să mai duc niște filme în cadrul Festivalului European în primăvară, dar noi am dorit inițial cu Marian Crișan, când am pus la cale acest proiect, era o chestie reciprocă. Ideea inițială era să facem aici și dincolo, adică să facem film moldovenesc la București, dar, din păcate, noi nu am avea probabil cum să completăm un program în fiecare an cu filme proaspete. Înțelegeți? Din lipsă de producție.”
Europa Liberă: Să sperăm că se va întâmpla în anii următori.
Dumitru Grosei: „Da, să sperăm, sigur că. Anul acesta, mă rog, s-au acordat niște finanțe, dar foarte puțin. 200 de mii de euro, asta niciun film de lung metraj nu poți să faci. Sunt multe probleme și la nivel legislativ acum, suntem la început, multă lume nu înțelege fenomenul cinematografic din cei care… E complicat, fiindcă, în primul rând, filmul se face cu foarte mulți bani și aici știți cum e la noi …”
Europa Liberă: Rămânem la îndemnul pentru public să meargă la Zilele Filmului Românesc la Chișinău. Vă mulțumim tare mult pentru această discuție, domnule Grosei. A fost președintele Asociației Cineaștilor Independenți din Republica Moldova, Dumitru Grosei.
