De vorbă cu starețul Mănăstirii Curchi despre rolul Bisericii în vremuri de pandemie, stare de urgență și noi restricții antiepidemice, teorii conspiraționiste și vaccinare, precum și despre pregătirile pentru sărbătorile Paștelui.
Europa Liberă: Sprijinul fețelor bisericești acum în pandemie, ca în orice altă perioadă de criză, este cu adevărat important. În momente grele, un mesaj de la slujitorii religioși este în măsură să miște oamenii, să-i aline, să-i ajute să facă față situației. Cum definiți Dvs. relația creștinului, enoriașului cu Biserica în această perioadă, mai cu seamă că este instituită această stare de urgență?
Episcopul Siluan: „Și noi, fiii Bisericii Ortodoxe, care suntem cetățeni ai acestei țări, desigur că am fost foarte responsabili și cu luare aminte la recomandările specialiștilor și, bineînțeles, chiar dacă nu ne-a fost simplu nouă, slujitorilor bisericii, să ne organizăm slujbele în așa mod ca să respectăm și recomandările specialiștilor, am încercat, atât cât ne-a stat în puteri, să ne acomodăm acestor noi indicații. Desigur ne-a fost foarte trist atunci când am fost în situația să slujim singuri noi, slujitorii bisericilor, fără credincioși.”
Am încercat, atât cât ne-a stat în puteri, să ne acomodăm acestor noi indicații...
Europa Liberă: Adică serbați Sfânta Liturghie în locașul gol?
Episcopul Siluan: „Exact. Dacă vă amintiți, anul trecut, Floriile, atunci când de obicei curtea mănăstirii era inundată de oameni, noi am slujit doar viețuitorii mănăstirii. Era o mâhnire profundă în suflet, dar, având în vedere că se punea la încercare viața semenilor și credincioșilor noștri, am încercat să-i convingem pe creștini să se abțină de la participarea comună la Sfânta Liturghie și atunci când a fost posibil să fie cu noi, pentru că liturghiile au fost transmise online, fie la televiziuni, fie prin internet, am participat în așa mod împreună.
Asta nu înseamnă deloc că noi am pierdut legătura cu credincioșii noștri, cu ei am păstrat legătura prin telefon sau chiar veneau un număr foarte redus de oameni ca să se spovedească și să se împărtășească. Și dacă vorbim de împărtășanie, bineînțeles că și aici superiorii bisericii ne-au dat recomandări cum să utilizăm lingurița în așa mod ca să nu punem la încercare viața oamenilor.”
Europa Liberă: Și cum o utilizați, pentru că deseori au fost criticate fețele bisericești că la împărtășanie folosesc aceeași linguriță?
Episcopul Siluan: „În această perioadă de când această molimă a pus stăpânire peste întreaga omenire, Sfântul Sinod al bisericii noastre ne-a recomandat după fiecare om împărtășit să scufundăm lingurița într-un vas cu spirt și, după aceea, într-un vas cu apă. Noi aici, la Sfânta Mănăstire Curchi, avem un plat pe o bucată de stofă îmbibată cu spirt și, după fiecare om împărtășit, prelucrăm lingurița cu spirt. În așa mod nu că am pune la îndoială euharistia, pentru că acolo, în linguriță, stă trupul și sângele lui Hristos, care este foc mistuitor și care arde păcatele, și nu doar păcatele, dar pentru a-i liniști pe oameni și pentru a fi și noi siguri în această perioadă, ca excepție, Biserica a binecuvântat să utilizăm aceste metode de dezinfectare a linguriței euharistice.”
Europa Liberă: Dar se sugera să vină fiecare creștin cu lingurița de acasă?
Preoții, ca și medicii, putem considera că sunt pe prima linie...
Episcopul Siluan: „În Biserica Ortodoxă acest lucru este inacceptabil, deocamdată. De aceea împărtășim cu aceeași linguriță, dar dezinfectăm și avem grijă de sănătatea oamenilor noștri. Sigur că în ultima perioadă suntem martorii unei campanii că atunci când, uneori pe merite, alteori nemeritat, Biserica este acuzată și este trist acest lucru, pentru că și preoții, ca și medicii, putem considera că sunt pe prima linie. Dacă vă amintiți, la etapa inițială a acestei pandemii, mulți oameni erau în stări depresive, preoții aveau misiunea sfântă de a fi alături de oameni și de a-i consola și de a-i îndemna să aibă credință și speranță în Bunul Dumnezeu, or aceste virtuți ne dau putere ca să trecem peste aceste perioade de încercare.”
Europa Liberă: Ce le spuneți celor care nu cred în acest COVID-19?
Episcopul Siluan: „Eu cred că argumentele și tot ce se întâmplă în jurul nostru, și trebuie să recunosc că și eu am fost inițial printre cei care se uitau sceptic la aceste recomandări, la toate restricțiile care erau impuse, dar văzând că mor atâția oameni, nu e cazul pentru fel de fel de teorii conspirative. Să facem ascultare de specialiștii care pricep mai bine decât noi în tot ce se întâmplă și dacă specialiștii - și aici fac referință la medici, nu la politicieni și nu la altcineva -, dacă medicii ne fac anumite recomandări și îndemnuri, să dăm dovadă de smerenie și de ascultare.
Făcând așa, ne vom păstra propria sănătate și vom avea grijă ca cei de lângă noi să nu treacă prin suferințe, iar dacă cineva nu crede, eu nu le doresc să treacă prin acest COVID din a cărui cauză eu personal am pierdut tare mulți oameni în acest an. Și cei care nu cred, probabil nu au fost încă afectați de el și nu le doresc, să nu dea Dumnezeu să treacă prin loviturile nemiloase ale COVID-ului, dar până atunci, atenție la dreapta socoteală și la înțelegerea reciprocă.”
Europa Liberă: Mulți spun că ar trebui să existe o poziție clară a Bisericii referitoare la vaccinare. Există această poziție?
Episcopul Siluan: „Deocamdată, Sfântul nostru Sinod nu are o recomandare în acest sens, dar dacă specialiștii recomandă acest vaccin pentru sănătatea omului și dacă acesta îl protejează pe om de anumite neputințe sau boli trupești, Biserica nu are nimic împotriva lui. Nu este de datoria Bisericii și nici dreptul ei să recomande sau să interzică, apelul nostru a fost ca acest vaccin să fie unul benevol, să decidă fiecare pentru sine dacă îl administrează sau nu, dar dacă specialiștii recomandă și încurajează acest vaccin și dacă el nu este dăunător, nu face rău trupului omului, nu văd de ce nu am putea să-l administrăm.”
Nu este de datoria Bisericii și nici dreptul ei să recomande sau să interzică, apelul nostru a fost ca acest vaccin să fie unul benevol...
Europa Liberă: Până la 30 mai e instituită această stare de urgență, coincide și cu perioada sărbătorilor pascale, și cu Paștele Blajinilor. Ce veți face?
Episcopul Siluan: „Nu am vrea să credem că se face special, deși a coincis și anul trecut starea de urgență, și în acest an. Marea problemă-i că mor oamenii și, reieșind din acest fapt, trebuie să avem grijă ca oamenii noștri să fie în siguranță. Da, noi vom sluji Sfintele Liturghii în biserici și aici îi rugăm pe credincioșii noștri să vină cu măștile de protecție, să îmbrace măștile pe parcursul slujbei, atât cât se poate să păstreze această distanță fizică - mie nu-mi place să-i zic socială -, iar atunci când ne va permite timpul și o să fie mai cald, vom ieși în curtea mănăstirilor sau ale bisericilor să slujim Sfintele Liturghii aici. Mi se pare incorect să-i privăm pe creștini de dreptul de a participa la Sfintele Liturghii. Și eu aici, prin intermediul Dvs., dacă îmi îngăduiți, aș face un apel către jurnaliști să fie mai atenți atunci când fac anumite declarații la adresa Bisericii, pentru că și noi, ca și medicii, ca și polițiștii, suntem la datorie. Dacă medicul stă la straja sănătății fizice, noi avem menirea să stăm la straja sănătății spirituale a omului și aici ar trebui să fim înțelegători și să nu ne atacăm unii pe alții.”
Europa Liberă: În Noaptea Învierii Domnului, în timpul slujbei de sărbătoare sfințiți coșurile pascale cu cozonaci, ouă și alte bucate. Să ne spuneți, ce poate și ce nu poate fi sfințit, pentru că uneori creștinii exagerează, venind cu coșul plin cu multe alte, ei spun, bunătățuri. Și în altă ordine de idei, v-aș întreba și de Paștele Blajinilor – cum ar trebui enoriașul să se prezinte la mormintele celor decedați?
Episcopul Siluan: „Noi pe bună dreptate uneori suntem martorii anumitor situații care provoacă dezgust. Și aici mă refer la tot ce se întâmplă prin cimitirele noastre de Paștele Blajinilor. Pentru că la sărbătoarea Învierii revenim ceva mai târziu, pentru că trecem o perioadă specială, s-ar putea ca și în acest an fizic să nu putem fi în cimitirele noastre. Asta nu înseamnă că cineva ne oprește ca să-i pomenim pe morții noștri. Fiecare mergem în mod privat la cimitirele noastre, iarăși fără genți și mașini cu fel de fel de bunătățuri, luăm un ou roșu și mergem să le vestim și celor duși de la noi vestea Învierii lui Hristos, nu uităm să-i pomenim în sfintele biserici întâi de toate, iar de Paște la Înviere mergem cu o pască, un cozonac, un ou roșu și le sfințim, apoi ne întoarcem la casele noastre și împreună cu cei dragi serbăm Învierea lui Hristos în speranța unor timpuri mai bune, lipsite de molime, lipsite de boli, când iarăși vom putea fi cu toții împreună, să ne îmbrățișăm unii pe alții, să ne salutăm cu frumosul salut „Hristos a Înviat!”, dar până atunci e bine să avem dreaptă socoteală și să nu exagerăm, să nu cădem în extreme, să încercăm să mergem pe calea împărătească, pe calea de mijloc, cum ne învață părinții și învățătorii bisericii, să avem speranță și să avem credință că Dumnezeu care a înviat pentru noi ne va învia și pe noi către o viață mai bună, mai prosperă, încă o dată zic, lipsită de aceste boli și suferințe.”
Să încercăm să mergem pe calea împărătească, pe calea de mijloc...
Europa Liberă: S-a făcut deja anunțul că și în acest an va fi adus Focul Haric de la Ierusalim. Cât simbolism e în aducerea acestui Foc Haric în Republica Moldova?
Episcopul Siluan: „Pentru noi este foarte semnificativ faptul că Focul Haric coboară peste obositul pământ la Învierea Domnului și, așa cum primăvara totul învie, așa și noi înviem din starea aceasta amorțită a păcatului împreună cu Hristos cel Înviat. Dacă Dumnezeu se milostivește asupra noastră și încă o dată ne oferă acest Foc Haric și noi credem că împreună cu el din cer coboară peste pământ și binecuvântarea lui Dumnezeu, ne dorim și îl rugăm pe Dumnezeu ca odată cu pogorârea Focului Haric să prisosească și să coboare din belșug binecuvântările sale peste întreaga omenire și peste țărișoara noastră. Și atunci când va ajunge Focul Haric aici să devenim mai buni, mai înțelegători, pentru că, din păcate, chiar dacă moldoveanul nostru de parcă a fost întotdeauna un om bun, înțelegător, uitați-vă că se pare că trăim o etapă când societatea noastră este din ce în ce mai pusă pe baricade, unii îi condamnă pe ceilalți și căutăm, căutăm și nu mai știm ce căutăm, și nu mai știm dacă găsim ceva. Odată cu Învierea Domnului să fim mai buni, să fim mai înțelegători, să fim uniți și atunci când suntem puși în fața unor provocări să lăsăm ambițiile politice, să lăsăm orgoliile într-o parte și să contribuim cu toții ca să făurim o lume mai bună, o lume lipsită de infecții, de infecții fizice, dar mai ales la cele spirituale mă refer și cu toții împreună să ne putem bucura de un trai liniștit și să ajungem să lăsăm generațiilor care vor veni după noi lucruri bune, o țară îngrijită, o țară frumoasă, o țară prosperă. Deocamdată avem de lucru la acest capitol.”
Odată cu Învierea Domnului să fim mai buni, să fim mai înțelegători, să fim uniți...
Europa Liberă: Dar cum se revine la adevăratele valori, pentru că chiar și această perioadă de pandemie a arătat că lumea e stresată, nu a contenit goana după avuție, că răutatea își face loc între oameni? Cum se revine la adevăratele valori?
Episcopul Siluan: „Eu aș îndemna să nu ne prea îndepărtăm de ele, să păstrăm valorile pe care le-am moștenit fiecare dintre noi de la familiile noastre. Și noi ne amintim că părinții noștri, buneii noștri se mulțumeau cu ce aveau; aveau mai puțin sau mai mult, ei mulțumeau lui Dumnezeu și nu încercau să devină mai bogați decât cutare sau cutare.”
Europa Liberă: Sufletul le era curat...
Episcopul Siluan: „Dacă omul are liniște și pace pe suflet, toate celelalte devin secundare, așa că să încercăm să căutăm pacea sufletului, că celelalte toate se vor adăuga și ne vor prisosi.”
Vezi și: Theodor Paleologu: „Biserica are un rol esențial în combaterea anumitor aberații”
