Linkuri accesibilitate

Interviu | Generalul american David Petraeus despre țintele SUA în războiul cu Iranul

Generalul american în retragere, David Petraeus, vorbind Europei Libere, în timpul unei vizite la Kiev, pe 6 februarie
Generalul american în retragere, David Petraeus, vorbind Europei Libere, în timpul unei vizite la Kiev, pe 6 februarie

Președintele american Donald Trump a spus luni că războiul început cu două zile mai devreme de SUA și Israel împotriva Iranului ar putea fi mai amplu și continua mai mult decât 4-5 săptămâni, durată estimată inițial. Dar cum pot fi înțelese obiectivele războiului și care sunt șansele de a fi atinse?

Corespondentul RFE/RL (Europa Liberă) la Washington, Alex Raufoglu, a discutat cu generalul în retragere David Petraeus, care a avut o carieră de aproape patru decenii în armata americană, inclusiv în calitate de comandant al forțelor din Irak și Afganistan, dar a fost și director al CIA.

Context: În primele trei zile ale campaniei, loviturile americane și israeliene l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei și alți oficiali de rang înalt, au scufundat cel puțin 10 nave de război iraniene și au lovit peste 1.000 de ținte. SUA spun că au pierdut șase militari, alții fiind răniți. Vorbind la Casa Albă pe 2 martie, președintele SUA a spus că scopul operațiunii este să distrugă programului de rachete balistice iranian și să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare. Pe 28 februarie, când a anunțat loviturile împotriva Iranului, Trump îi îndemnase pe iranieni să „își ia țara înapoi”, sugerând atunci că obiectivul este și schimbarea de regim.

Nu vrei să citești tot interviul cu generalul Patraeus? Mergi direct la întrebarea care te interesează:Schimbare de regim?Negocieri?Priorități tactice?Grupări proxy?

Europa Liberă: Ce înseamnă moartea liderului suprem Ali Khamenei și cum schimbă înlăturarea sa echilibrul intern de putere din Iran?

David Petraeus: Adevărul este că nu știm încă și nu vom avea răspunsul până nu știm cine va fi înlocuitorul său. Se presupune că a existat un plan de succesiune, dar acesta va fi pus în aplicare așa cum prevede Constituția - un consiliu interimar format din președintele Iranului, un înalt oficial al sistemului judiciar și un cleric, iar apoi, va avea loc Adunarea Experților care va alege noul lider suprem.

Până când nu știm cine este noul lider suprem și dacă are o abordare pragmatică sau este un alt ideolog de linie dură ca și predecesorii săi, este dificil să evaluăm.

Până când nu știm cine este noul lider suprem (...), este dificil să evaluăm noul echilibru de putere din Iran.

Ce aș sublinia este că nu doar liderul suprem a fost ucis; este vorba de zeci de alte figuri importante ale regimului, ca ministrul apărării, șeful Marelui Stat Major, comandantul-șef al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice și alți lideri foarte importanți. Deși toți au adjuncți care să le ia locul, capacitatea lor de a acționa a fost perturbată, iar asta se vede deja.

Este destul de clar că nu reușesc să coordoneze atacuri masive de felul celor din timpul războiului de 12 zile [din 2025]. Au fost date, cu siguranță, multe ordine de atac din partea Iranului (...). O parte dintre aceste acțiuni au fost realizate. Dar sute și mii au fost contracarate.

Au existat lovituri în multe țări din regiune. Cele mai multe au fost interceptate, dar unele au răzbit și au produs pierderi (...).

Una peste alta, ceea ce președintele [Trump] a spus limpede – să notăm că în primul său discurs s-a referit la schimbare de regim și ulterior a adus clarificări - este că operațiunile la care participă SUA, Israelul și alții menite să creeze condiții care ar putea permite populației și, poate, unor elemente nemulțumite din rândurile regimului, să răstoarne acest regim. Rămâne de văzut dacă acest lucru este realist.

Europa Liberă: Casa Albă a spus că Iranul ar vrea să reia negocierile în privința programului nuclear iranian, iar președintele Trump va discuta cu oricine se află la conducere în Iran. Oficiali de rang înalt din aparatul de securitate iranian au respins însă public discuțiile. Dacă SUA reiau negocierile, înseamnă că regimul va rămâne la putere, chiar dacă a fost grav afectat?

David Petraeus: Având în vedere că nu intrăm cu trupe terestre pentru a înlătura regimul, nu sunt sigur ce alte opțiuni avem. Cred că o întrebare mai bună este dacă ar trebui să le oferim iranienilor vreo posibilitate de a negocia, iar răspunsul cred că ar trebui să fie nu.

Aceasta ar trebui să fie o conversație între învingător și învins - chiar dacă cel învins încă se mai află la conducere, a fost grav rănit, lovit și este lipsit de apărare.

Ei nu mai au capacități semnificative de apărare împotriva atacurilor aeriene sau cu rachete. Așa încât, conversația cu ei ar trebui să fie de fapt un mesaj cu sens unic: nu mai îmbogățiți uraniu, nu vă mai refaceți și forțele de rachete și nu mai sprijiniți în regiune forțe proxy, care au omorât mii de americani, israelieni și arabi în toate statele din Golf.

Așa ar trebui să arate acea așa-zisă negociere. Dacă se va dovedi viabilă, rămâne de văzut. Dacă Iranul nu este de acord, avem capacitatea să revenim asupra problemei, așa cum am făcut în ultimele zile (...).

Europa Liberă: Pe termen imediat, ce pași prioritari ar trebui să facă SUA pentru a asigura stabilitatea regională, în timp ce își realizează obiectivele în Iran?

David Petraeus: Statele Unite, Israelul și ceilalți ar trebui să reducă cât mai rapid posibil mijloacele de retorsiune ale Iranului, capacitatea lui de a perturba libertatea navigației în Golf, de a mina Strâmtoarea Ormuz sau de a ataca acolo nave. Cred că două nave au fost lovite la intrarea în strâmtoare.

Ar trebui să reducem capacitatea Iranului de a-și reconstitui cele mai periculoase capabilități, nu doar rachetele și lansatoarele de rachete, ci și capacitățile de producție. Același lucru este valabil pentru drone, cu rază scurtă și lungă, și pentru navale capabile să amenințe Golful.

S-a relatat că Statele Unite au scos din luptă aproximativ nouă astfel de nave, ieri [duminică, 1 martie].

Ar trebui să integrăm și să întărim apărările împotriva rachetelor și dronelor iraniene.

De asemenea, ar trebui să integrăm și să întărim apărările împotriva rachetelor și dronelor iraniene și să ne asumăm un rol de stabilizare și coordonare. De exemplu, când am condus Comandamentul Central, au existat momente în care statele din Golf, deși nu făceau între ele schimb de informații despre amenințările aeriene, împărtășeau aceste informații cu noi.

Pe termen mai lung, obiectivul ar trebui să fie un Iran care nu mai este nici pe departe la fel de periculos, nu poate îmbogăți uraniu, nu poate desfășura rachete și nu sprijină forțe proxy în regiune. Dacă nu este de acord, Israelul și/sau Statele Unite ar putea fi nevoite să recurgă din nou la forța armată.

Europa Liberă: Cum vor afecta aceste evoluții grupările proxy ale Iranului din regiune și cum ar trebui să se pregătească SUA și partenerii săi pentru o posibilă escaladare?

David Petraeus: În primul rând, să înțeleagă capacitățile acestor grupări proxy . Toate au fost puternic deteriorate, inclusiv mișcarea Hezbollah, deși a lansat ieri câteva rachete sau proiectile asupra Israelului, lucru pentru care va fi lovită dur. (Nota redacției: interviul a fost realizat înainte ca Israelul să desfășoare trupe în sudul Libanului, ca răspuns la atacurile Hezbollah de duminică).

Hamas nu mai reprezintă o amenințare strategică majoră, deși rămâne o problemă pentru că încă este cea mai puternică forță armată în zonele populate din Gaza. Siria nu mai este un aliat pentru Iran.

Toate aceste grupări sunt deja puternic degradate. Iar cheia este să fim pregătiți pentru ceea ce pot încerca totuși să facă în sprijinul Iranului. Abordarea Israelului de după 11 septembrie s-a schimbat, iar Israelul nu va permite ca amenințările să se refacă, așa cum s-a întâmplat în trecut.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG