Pentru a învinge căldura, Arso Ganev și-a dus recent familia la o piscină locală din orașul lor natal Kiustendil, în vestul Bulgariei.
Ajunși după-amiaza târziu la un hotel cu o piscină deschisă pentru oaspeți și public, Ganev și fiica lui s-au apropiat de o tânără care lucra acolo, întrebând la ce oră se închide, sperând să intre cât mai repede în apele răcoroase.
„Ea mi-a spus că este deschis până la opt seara și părea că avem suficient timp să folosim piscina. Dar apoi o doamnă mai în vârstă a sărit și a spus că sunt peste 50 de oaspeți în prezent la hotel și că nu ne pot lăsa să intrăm”, a spus Ganev.
Cât au stat acolo, pe lângă ei treceau alți clienți care au intrat nestingheriți în complexul piscinei. Gândindu-și că ar putea fi o problemă de programare, Ganev a întrebat dacă se pot întoarce în altă zi, dar și-a dat seama curând că este inutil. Era sigur că el și familia lui vor fi refuzați indiferent de zi. Totul are de-a face, bănuia Ganev, cu faptul că sunt romi.
„Comunitatea romilor s-a consolat cu discriminările. Ei spun că acestea sunt afaceri private și că rămâne la latitudinea proprietarului dacă să le lase sau nu să intre. Nu sunt de acord. Cred că, odată ce se deschide o afacere pentru public, ar trebui să fie accesibilă tuturor grupurilor etnice”, spune Ganev, care consilier pe probleme de educație, în declarații adresate serviciului bulgar al RFE/RL.
Ca și în alte părți ale Europei, romii se confruntă în Bulgaria cu o discriminare pe scară largă. Fiind cel puțin 700 de mii- deși o cifră exactă este greu de stabilit, deoarece mulți se tem să-și declare deschis etnia - majoritatea romilor din Bulgaria trăiesc la marginea societății, confruntându-se adesea cu ostilitate și prejudecăți larg răspândite la nivelul întregii societăți.
Și acum, în timp ce o mare parte a Europei se confruntă cu una dintre cele mai calde vreme înregistrate, cazurile de discriminare împotriva romilor la piscinele publice din Bulgaria par să fie în creștere, înregistrându-se incidente de acest tip în mai multe localități din țară.
Săptămâna trecută, Ganev a apelat, înfuriat, la rețelele de socializare pentru a vorbi despre incidentul din Kiustendil și pentru a-și manifesta indignarea legată de discriminare. A stârnit o discuție largă la care s-au alături și alți romi, care și-au împărtășit și ei experiențe similare cu Ganev, dar, până atunci, se abținuseră să vorbească, spune el, pe fondul fricii de repercusiuni.
Ognian Isaev, un activist al Trustul pentru Alternative Sociale, un ONG care finanțează proiecte pentru a scoate din sărăcie grupurile vulnerabile, inclusiv romii, spune că a existat un caz similar de discriminare împotriva romilor la un bazin local din Bankia, o suburbie a capitalei țării, Sofia.
Într-o postare pe Facebook, Isaev povestește că unui cuplu i s-a interzis intrarea la complexul Aquabankia, în timp ce altora li s-a dat acces, ceea ce l-a determinat pe Isaev să concluzioneze că este doar o „piscină pentru albi”.
RFE/RL a solicitat, dar nu a primit comentarii de la Aquabankia, deși, potrivit postărilor pe rețelele sociale distribuite de Isaev, se pare că cuplul a cărui intrare a fost refuzată s-a întâlnit în cele din urmă cu proprietarul Aquabankia, care și-a oferit scuze.
Plângeri de discriminare
După protestul din cauza incidentului de la Bankia, Comisia pentru Protecția împotriva Discriminării din Bulgaria (KZD) a declarat că investigheazăincidentul. Comentând pentru RFE/RL, comisia a spus că analizează, de asemenea, un incident similar la o piscină publică din Sliven, un oraș de 120de mii de locuitori, situat la aproximativ 300 de kilometri est de Sofia.
Numai în 2023, KZD a investigat și confirmat mai multe cazuri de astfel de discriminare care implică romi la bazinele publice din Velingrad, Veliko Tarnovo, Burgas, Pazardjik și Sofia.
În Velingrad, un oraș cu aproximativ 22 de mii de locuitori din sudul Bulgariei, complexul de înot a contestat mai întâi decizia, argumentând că decizia sa de a refuza intrarea romilor nu are nimic de-a face cu rasismul, ci cu limitele de capacitate. Ulterior, și-a retras recursul.
În 2021, postul independent bulgar Nova TV relata despre discriminarea împotriva romilor la un complex public de înot din Veliko Tarnovo, un oraș istoric cu aproximativ 71 de mii de locuitori din centrul Bulgariei. La începutul acestui an, KZD a concluzionat că complexul sportiv se face vinovat de în discriminare și a impus o amendă proprietarului. În aceeași relatare se vorbea despre alte trei cazuri similare, înregistrate tot în acel an, 2021, la alte piscine din altă parte din Bulgaria.
La fel ca și Ganev, Danail Filipov, un rom care locuiește în Kiusendil, a fost discriminat la una dintre piscinele publice din oraș. Filipov spune că el, familia și prietenii lui au fost refuzați în 2018, când conducerea a susținut că unitatea organiza o petrecere privată. „I-am întrebat atunci, cum se face că, dacă petrecerea e privată, i-au lăsat pe toți ceilalți să intre?” a spus el pentru RFE/RL.
Tensiunile au escaladat rapid și Filipov și prietenii săi spun că, în scurtă vreme au ajuns să se certe cu proprietarul piscinei și cu membrii personalului. Când poliția a fost chemată să intervină, doar romii au fost cei acuzați.
Altercația a avut consecințe, spune Filipov. „Copilul meu a fost traumatizat”, a spus el, adăugând că nu s-a întâlnit cu un rasism similar atunci când a călătorit în Europa. „Am întâlnit oameni diferiți, o atitudine diferită în străinătate. Aici ne confruntăm cu o atitudine primitivă din partea concetățenilor bulgari din Kiustendil", constată el.
Totul îi sună, din păcate, binecunoscut lui Ganev, care spune că nu mai poate merge la cluburile de noapte sau la restaurantele din Kiustendil. „Din cauza acestor incidente, încerc de mulți ani de zile să nu mai merg nicăieri în afara cartierului meu, iar dacă merg la un restaurant sau la un bar, este mereu unul din proximitate”, spune Ganev.
Romii evită subiectul
Daniela Mihailova, o avocată care a lucrat în cazuri de discriminare a romilor, spune că multe instituții din Bulgaria au inventat o modalitate de a se proteja de acuzațiile de rasism atunci când interzic intrarea romilor. „Multe companii adoptă reguli interne pentru a se proteja. De exemplu, oferă carduri pentru utilizatorii obișnuiți, rezervă un anumit procent de locuri.... Acestea sunt, de obicei, doar scuze și astfel de proceduri sunt rareori aplicate", a declarat Mihailova pentru RFE/RL.
Atât pentru Filipov, cât și pentru Ganev, modul în care sunt tratați oamenii la ștrandurile publice se bazează adesea pe culoarea pielii. „Când un grup de romi - printre ei, unii cu pielea mai închisă la culoare - încearcă să intre, nimeni nu are voie să intre. Dacă revin mai târziu, doar cei mai albi, mai deschiși la culoare au voie să intre”, spune el.
Combaterea unui astfel de rasism instituțional în Bulgaria este cu atât mai grea cu cât mulți romi par să refuze să facă un pas înainte să vorbească. „Oamenii nu vor să vorbească, le este frică. Le este frică să depună plângeri și sesizări", spune Dora Petkova, socioloagă preocupată de problemele de integrare.
Această teamă și acțiunea cu întârziere și fără vlagă a instituțiilor bulgare (după cum o descrie Petkova), sunt factori care exacerbează rasismul față de comunitatea romă. „Cred că există tensiuni în întreaga societate - stau mărturie limbajul urii și actele de ură. După cum putem vedea, se înregistrează și acte antisemite și homofobe. Toate făcute fără mari rețineri și fără absolut nicio pedeapsă", spune Petkova.
Ea a spus, totuși, că situația generală s-a îmbunătățit oarecum de când Bulgaria a aderat la UE, în 2007. Un raport recent al Comisiei Europene împotriva rasismului și intoleranței a concluzionat că Bulgaria „a realizat progrese tangibile din 2014 în combaterea intoleranței, introducând educația incluzivă, combaterea antisemitismului, promovarea integrării romilor și sprijinirea refugiaților”. Cu toate acestea, raportul a remarcat, de asemenea, că „ura și prejudecățile împotriva comunității LGBTI și a romilor persistă și ar trebui soluționate”.
Avocata Mihailova spune că comunitatea romă se poate adresa în cacurile de rasism instanțelor bulgare și că acum are opțiunea de a se adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cu sediul la Strasbourg, ceea ce unii au făcut deja.
În octombrie 2022, CEDO a ordonat Bulgariei să plătească despăgubiri celor 56 de romi care au fost evacuați în 2019 dintr-un sat de lângă Plovdiv din cauza rasismului.
În cele din urmă, spune Ganev, romii trebuie să se bazeze pe ei înșiși, să-și învățe drepturile și să afle ce măsuri pot lua pentru a se apăra. „Ceea ce încerc să fac este să creez un reflex în interiorul comunității de romi”, a spus Ganev. „Pentru că, dacă nu ne protejăm drepturile, nu putem supraviețui”.
