ANI și-a exprimat îngrijorarea față de efectele acestor modificări propuse de socialiști prin care va fi diminuată eficiența de activitate a acestei instituții. Deputații PSRM au propus micșorarea termenului de verificare a averilor funcționarilor de la trei ani la un an și alte ajustări prin care este limitată competența acestei entități. Potrivit instituției, mofificările vor cauza „blocarea activității inspectorilor de integritate, prin reducerea semnificativă a instrumentelor anticorupție de care dispun”, dar și va compromite în general misiunea acestei autorități. Averile mai multor persoane cu funcții de demnitate publică, inclusiv din rândul parlamentarilor care sunt autorii proiectului rușinos de lege, vor scapa de pedepse și investigații din partea inspectorilor ANI, crede consilierul juridic Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice.
Europa Liberă: Dvs., experții, criticați și spuneți că sunteți îngrijorați față de intenția deputaților socialiști cu privire la modificarea Legii Autorității Naționale de Integritate (ANI). Și președinta ANI, Rodica Antoci, spunea într-un interviu cu Europa Liberă foarte dur, că cei care au ridicat mâna în parlament în marea lor majoritate ar fi vizați în procedură de control, respectiv au pus mai presus interesele personale, interesele de partid, de grup, decât interesul public. Dna Antoci mai spune că modificările făcute vor arunca la coșul de gunoi activitatea inspectorilor de integritate din ultima vreme, adică pe parcursul unui an și jumătate, cam de atunci și-au început ei activitatea. De ce această dispută între putere și opoziție?
Ion Guzun: „De fapt, nu a fost nicio dispută, fiindcă necesitatea de modifica legislația la momentul actual nu era, ea nu era impusă, nu era ceva urgent, nu ținea de banii care urmau să vină de la Fondul Monetar Internațional, de la Uniunea Europeană, nu. Cu această ocazie și cu această „fugă”, mai bine zis, eu am aflat că noi avem așa oameni dedicați în parlament în domeniul anticorupție în măsura în care cu certitudine pot să spun că acestea sunt niște persoane organizate, nu în sensul Codului penal, dar la care le pasă ca să aranjeze anumite lucruri. Se pare că toți dintre deputații care au semnat inițiativa legislativă de a modifica legea sunt vizați în anchetele Autorității Naționale de Integritate. De aceea, acest lucru mă face să cred că aceștia în ultimul moment au avut un interes major ca să fie modificată această legislație, în timp ce la 1 decembrie, inclusiv Centrul de Resurse Juridice a primit o scrisoare din partea Ministerului Justiției de a modifica sistemic legislația cu privire atât la Autoritatea Națională, cât și la cea care privește averile și conflictele de interese.”
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. desfășurarea activității Agenției Naționale de Integritate după ceea ce s-a întâmplat în parlament?
Ion Guzun: „Dacă e să ne aducem aminte, în anul 2016 toată legislația și reforma fostei Comisii Naționale de Integritate a fost mai mult sub presiunea externă, de a fi centralizate procesele ca să nu mimăm verificarea averilor și să nu mai avem Porsche Cayenne de 11 mii de lei, nu că acum nu ar fi, dar prețul un pic s-a schimbat. Asta este prima chestiune. A doua ține de faptul că totuși în ultimii ani Republica Moldova a intrat în vizorul mai multor instituții, în special în ceea ce ține de eficientizarea și consolidarea mecanismului anticorupție. Aici vorbesc nu doar despre Autoritatea Națională de Integritate, dar vorbesc și de Centrul Național Anticorupție și de Procuratura Anticorupție. Chiar recent GRECO, un grup de state ale Consiliului Europei împotriva corupției, a formulat mai multe recomandări serioase cu privire la ineficiența acestei autorități și pe lângă faptul că pe multe segmente această autoritate nu este eficientă, noi, de fapt, am decapitat această instituție. Sincer să vă spun, dacă rămân totuși în vigoare aceste prevederi, am putea să punem în discuție dacă mai avem nevoie de o așa instituție care, practic, nu are pârghii de a atrage la răspundere persoanele ale căror averi sunt obținute pe căi nejustificate.”
Europa Liberă: Și asta tocmai acum când și cei care s-au îmbogățit peste noapte, cei care aveau averi dobândite pe căi ilicite ar putea să răspundă nu doar în fața legii, dar și să le fie confiscate averile?
Ion Guzun: „Absolut. Să nu zicem că Autoritatea Națională de Integritate este absolut ineficientă, asta este greșit de spus, dar noi am văzut cum pe parcurs autoritatea a început să găsească mai multe mecanisme de a pune la punct chestiunea cu verificarea averilor. Da, într-adevăr, au fost mai multe informații în care jurnaliștii au găsit averile de peste hotare pe care le dețin unii funcționari din Republica Moldova, dar nu a putut să le demonstreze autoritatea noastră. Actele clasate de către Autoritatea Națională de Integritate procurorii în procesele penale totuși au început să găsească la judecători procurori, este o anumită balanță. De aceea și zic că în ultimul timp s-au consolidat anumite mecanisme, au fost presiuni ale factorilor externi, inclusiv Consiliul Europei, Uniunea Europeană și Fondul Monetar au început niște presiuni mai mari asupra Republicii Moldova de a-și asuma niște angajamente ferme în lupta împotriva corupției. Până acum a avut prioritate modificarea legislației, acum să trecem la muncă, când să trecem la muncă, am văzut că Autoritatea Națională de Integritate în ultimul timp a găsit mai multe probleme în ceea ce ține de conflictele de interese, în ceea ce privește primarii. Aici este un alt subiect, dar eu cred foarte mult că mulți din acei care sunt vizați la nivel local, cred că au transmis niște mesaje aleșilor poporului. Doar că eu nu pot să înțeleg această disperare de a modifica legislația, care nu este necesară, nu este justificată și aduce niște chestiuni foarte serioase care ne confruntă, de fapt, cu mai multe angajamente pentru care, anterior, Republicii Moldova i s-a dat un credit, că a început niște modificări, niște reforme.”
Europa Liberă: Și au ridicat mâna ca să modifice această lege cei care nu ar avea tocmai o reputație ireproșabilă și de aici iarăși multe semne de întrebare, că cineva s-ar simți cu pufușor pe botișor?
Dacă vom avea instituții anticorupție puternice, vor scăpa cu o pensie generală, dar nu cred că ei asta își doresc
Ion Guzun: „Bine, Republica Moldova nu este unica în situația notorie care s-a întâmplat în acest domeniu. Dacă ne aducem aminte de România anilor 2010, când a început o luptă adevărată împotriva corupției, când au început dosarele nu pe primari de încheiere a contractelor directorului de școală cu soția sa, fiindcă, într-adevăr, câteodată, la nivel local nu sunt oameni care să muncească. Acesta este un fapt, dar în România de la «nașu’», cum le ziceau la însoțitorii de trenuri, au trecut la dosare de sute de mii și milioane și atunci oficialii au început să simtă... Și eu sunt sigur că mulți dintre consultanți, dar chiar și persoane din Republica Moldova au înțeles că, dacă vom avea niște instituții anticorupție puternice, ei vor scăpa cel puțin cu o pensie generală, dar eu nu cred că ei asta își doresc. Ei nu vor să le fie confiscate averile obținute nejustificat, dar, în același timp, noi vedem că lucrul acesta a fost făcut din disperare, și nu cum au menționat ei, de a racorda legislația la prevederile Codului administrativ, la jurisprudența Curții Constituționale sau orice alt lucru care, în fond, nu există.”
Europa Liberă: Cum vă explicați lipsa inspectorilor, un număr insuficient de inspectori care lucrează în cadrul ANI?
Ion Guzun: „Eu nu cred că cineva ar putea să justifice faptul că timp de doi ani și jumătate 40 de persoane nu pot fi angajate într-o instituție serioasă. De ce zic serioasă? Pentru că, dacă ne uităm din punct de vedere administrativ, inspectorii de integritate au niște competențe mai mari decât procurorii. Deci, dacă pe mâna lor nimerește o declarație de avere, unde este indicat un Porsche Cayenne de 11 mii de lei, ei pot să facă și o expertiză individuală, independentă, pot și să solicite de la Fisc informație, ceea ce înseamnă că orice informație care ține de trecerea aceleiași mașini frontiera de stat și devamarea, deja din start se vede diferența de preț. Și aici putem să vorbim despre evaziunile fiscale, despre întocmirea actelor publice false (declarația este un document public). Și aici, vă dați seama, câte paie s-ar aprinde?”
Europa Liberă: Și nu ar fi suficienți doritori care ar trebui să ajungă în această funcție de inspector?
Ion Guzun: „Doritori sunt, dar noi am văzut că pe parcurs a fost triat acest număr mare de candidați, fie la faza interviului, fie la proba scrisă, dar am avut și opt candidați care au picat la proba poligrafului. Asta este bine, dar eu nu cred că noi din peste 200 de candidați nu am putea să găsim, hai să zicem, 30.”
Europa Liberă: Și ce e la mijloc?
Ion Guzun: „Nu știu, dar eu cred că mai bine să avem niște persoane mai puțin pregătite, dornice de a învăța din mers, decât să mizăm că vin persoane direct cu studii și cu experiență foarte mare. Și să nu uităm, apropo, că salariul inspectorilor de integritate s-au micșorat de două ori, la fel ca și al mai multor funcționari, atunci când a fost adoptată noua Lege cu privire la salariu în serviciul public.”
Europa Liberă: Unii deputați din opoziție au spus că vor ataca la Curtea Constituțională toate legile pe care le-a adoptat majoritatea parlamentară în ultima ședință din această sesiune.
Ion Guzun: „Dacă deputații sau altcineva din cei cu dreptul de a sesiza Curtea Constituțională vot contesta la Curtea Constituțională, cert este că aceste prevederi vor fi anulate, pentru că a fost încălcată procedura de adoptare a legilor. Cert este faptul că noi am văzut miza foarte mare a acestor deputați de a adopta în grabă, fără consultări publice, fără avize, fără a face discuții publice asupra acestor legi, ceea ce înseamnă că miza lor este mult mai mare și nu vor la închisoare, dar vor să aibă averi nejustificate. Miza noastră, a societății civile, este să discutăm despre aceste probleme, să constatăm derapajele și să nu le admitem pe viitor, pentru că asta ne afectează pe noi. Astăzi, Fondul Monetar Internațional a făcut o declarație publică în care ne va taxa pe noi, toți cetățenii, iar dacă greșelile sau chiar actele intenționate ale deputaților ne afectează pe noi, cetățenii, eu cred că asta aduce a uzurpare a puterii de stat și cetățenii trebuie să-și apere drepturile, să-și apere interesele. Suntem într-o pandemie foarte gravă și orice suspendare de suport bugetar care ar veni din partea donatorilor, mai ales că nu este din vina cetățeanului, trebuie taxată.”
Europa Liberă: De regulă, actele de constatare ajung în instanță, iar acolo se împotmolesc din cauza felului în care funcționează justiția. De aceea se spune cu voce tare că în Republica Moldova ar lipsi voința politică pentru eradicarea corupției. Ar putea să apară totuși această fermă voință politică în alte împrejurări?
Ion Guzun: „Evident că da. Avem o președintă care are un glas și o voce foarte tare, președinta Maia Sandu, care spune „nu corupției!”. Asta este evident și eu sper foarte mult că multe dintre inițiativele legislative pe care le va face dumneaei să fie în acest domeniu. Avem și o opoziție parlamentară care se va consolida și va putea să influențeze majoritatea parlamentară, dar cu siguranță avem o majoritate parlamentară pe moment care nu este interesată de a avea un mecanism veritabil anticorupție, cu instituții puternice, care să le urmărească averea celor care nu au declarat-o.”
Europa Liberă: Dar la modul serios credeți că poate fi verificată averea de al A la Z?
Ion Guzun: „Absolut! Avem Serviciul de Informații și Securitate, avem Serviciul Fiscal, avem Serviciul Vamal, avem o serie de instituții administrative, care cred că trebuie doar să-și unească eforturile pentru a declanșa o procedură ireversibilă, dar eu nu cred că cuiva i-ar fi convenabil, din câte am văzut cu această viteză de adoptare a legilor, și-ar dori ca instituțiile acestea să se consolideze și să închidă toate căile de legalizare a averilor nejustificate sau alte chestiuni pe care noi acum le-am discutat.”
Europa Liberă: Dar cei care au tăinuit și au încercat să pună averile pe verișor, pe nepot, pe cumătru?
Ion Guzun: „Este imposibil, pentru că chiar și Serviciul Fiscal poate să verifice și să facă o comparație dintre veniturile acelui verișor, mătușă, nepot raportat la bunurile care sunt înscrise pe el. Deci, lucrurile sunt posibile, noi pur și simplu în societate nu am discutat la modul serios să începem o adevărată luptă împotriva corupției.
Cetățenii au văzut că este posibil, merită de luptat, trebuie să apărăm justiția
Evident că pe mulți asta i-ar afecta, chiar și pe mulți din acei care vorbesc de la tribună că vor o luptă împotriva corupției. Dar dacă presiunea publică făcută va fi mai mare, dacă politicienii vor da garanții funcționarilor, procurorilor, judecătorilor, dar și altor specialiști că vor fi susținuți și nu vor fi obijduiți, dacă pot să zic așa, atunci când vor declara despre faptele ilegale, vom avea un mecanism veritabil de protecție a avertizorilor de integritate, noi vom avea aceeași situație pe care a avut-o România în anii 2010...”
Europa Liberă: Pe timpul lui Kövesi...
Ion Guzun: „...când deja lucrurile nu mai puteau fi întoarse înapoi. Noi am văzut prim-miniștri, miniștri, deputați cu averi care însumau milioane de euro și cetățenii au văzut că este posibil, merită de luptat, trebuie să apărăm justiția, judecătorii, procurorii ca să ducă niște anchete veritabile și în cazul în care politicul derapează, forța poporului este cea în care ei trebuie să aibă încredere.”
