Depopularea a afectat și comuna Volintiri din raionul Ștefan Vodă, care se află la aproximativ 100 de kilometri de Chișinău, în imediata vecinătate cu Ucraina. O mare problemă este lipsa finanțării pentru proiectele de infrastructură în mediul rural, dar satul reînvie prin implementarea proiectelor finanțate mai mult din ajutoare, a declarat Europei Libere primarul localității, Igor Hîncu:
Iată câteva dintre ideile principale ale discuției dintre Valentina Ursu și primarul comunei Volintiri, Igor Hîncu:
- Tineretul pleacă, iar primarii nu au resurse și posibilități de a crea locuri de muncă.
- Administrația trebuie să fie mai flexibilă, mai eficientă.
- Reforma administrativ-teritorială poate ar schimba lucrurile înspre bine, dar mult depinde și de administrația locală, în special de primari.
- În ceea ce privește finanțările, banii nu trebuie dați după culoarea politică a celui care a propus un proiect, ci în funcție de utilitatea proiectului ca atare.
- Primarii încearcă să-i atragă pe oameni. Mulți tineri prețuiesc activitatea primăriilor și se implică în viața comunității. De asemenea sunt mulți din diaspora care ar vrea să ajute cu ceva, însă nu o pot face din pricina legislației.
Igor Hîncu: „Suntem departe de centru, suntem undeva la o periferie a Republicii Moldova, ca și multe alte localități, nu-i numai Volintirul. Încercăm din răsputeri aleșii locali, chiar și colegii mei din Copceac, Semionovca, Brezoaia, din toate localitățile acestea încercăm să găsim modalități de a schimba cumva lucrurile. Mai mulți primari depunem eforturi mari pentru a schimba lucrurile, dar tot ce se schimbă în localitățile noastre nu depinde numai de noi.
Tineretul pleacă, iar noi suntem primarii care nu avem atâtea resurse și posibilități de a crea locuri de muncă, fiindcă oricare tânăr care-i după facultate sau care ar vrea să rămână, în primul și în primul rând, el dorește să aibă un loc de muncă bine plătit. Cu părere de rău, am constatat că sunt în imposibilitate de a crea locuri de muncă și să le asigur condiții bune de trai; încercăm în infrastructură, drumurile să le mai reparăm, să mai facem, dar sumele sunt mici. Este o posibilitate din alte fonduri, unde lucrăm intensiv, avem o echipă bine constituită cu care am început să căutăm aceste fonduri noi, ne gândim apeductul să-l îmbunătățim, calitatea apei lasă de dorit, încercăm drumurile să le reabilităm, să le reparăm, instalăm iluminatul stradal, ca să creăm măcar ceva condiții. Câteodată mă pun pe gânduri – noi facem drumurile, facem apeductele, reparăm canalizarea, iluminatul, dar pentru cine? Că în 10, 20 de ani mă tem să nu fie prețul prea mare, acum noi vrem, dar pe urmă, peste vreo 20 de ani, n-o să aibă cine trăi aici.”
Europa Liberă: Câți bani credeți Dvs. că e necesar să fie investiți aici, la Volintiri, includem aici și drumuri bune, și apeduct, și canalizare, și iluminare stradală, și servicii publice de bună calitate? Ce preț au ele dacă le-am însuma?
Igor Hîncu: „Noi ca atare avem nevoie de un plan Marshall, avem nevoie, într-adevăr, de foarte mulți bani, numai drumul Volintiri – Ermoclia costă vreo 600 de milioane, de exemplu, drumul Volintiri prin Ștefănești până la Ștefan Vodă în partea asta este un deviz de cheltuieli de 120 de milioane de lei. Deci numai drumul cât costă, nu mai zicem și de canalizare. Noi am făcut un studiu de fezabilitate cu privire la canalizare, măcar centrul localității cu conectarea instituțiilor la această canalizare și cu stație de epurare ne-ar costa 37 de milioane. Despre ce să mai vorbim, dacă bugetul local al satului Volintiri în prezent este de 8 milioane? Reforma administrației publice locale, reforma administrativ-teritorială poate ar schimba lucrurile înspre bine, dar mult depinde și de noi, de primari.”
„Autoritățile locale de nivelul doi, cum sunt raioanele acum, sunt în plus”
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. nevoia implementării unei reforme veritabile a administrației publice, pentru că părerile în societate sunt împărțite?
Igor Hîncu: „Autoritățile locale de nivelul doi, cum sunt raioanele acum, sunt în plus, adică sunt ca o frână la dezvoltarea Republicii Moldova. Nu știu de ce de fiecare dată când apelăm după ajutor, acolo poate undeva, știți cum, factorul uman, latura subiectivă predomină asupra realității, se mai uită ce primar este, cum este primarul, ce fel de localitate, să acordăm, să nu acordăm, adică se cântăresc toate acestea – să ne dea acel ajutor sau să nu ni-l dea. Eu consider că nu ar trebui, mulți din colegii mei discută despre câteva variante, în propunerile de reformare a administrației, eu sunt de acord cu sistemul bazat pe principiul municipalității. Municipiul Ștefan Vodă și toate localitățile suntem cu primăriile lor și consider că asta ar fi mai benefic pentru noi.”
Europa Liberă: Cu toate primăriile sau mai pot fi comasate unele din aceste primării?
Igor Hîncu: „Sunt multe primării care trebuie comasate. Oare ce fel de primărie e aceea care are 200-300 de locuitori sau chiar și până la 1.000 de locuitori, ce fel de primărie e? Nu știu. Am auzit și specialiștii din domeniul nostru care spun că în Franța este primărie și cu 100 de oameni. Păi sunt diferite țări, au tradițiile lor de mai mult timp, dar la noi în 30 de ani mi se pare că de două-trei ori a avut loc reforma administrativă și nicidecum nu am ieșit la un numitor comun, ce anume ne trebuie. Eu consider că s-au creat premisele pentru a activa pe bază de municipalitate, pur și simplu raioanele dispar, dar s-a creat municipiul. Este municipiul, orașul Ștefan Vodă și toate celelalte localități. Numai că eu, în calitatea mea de primar de Volintiri, ca să ajung până la Ștefan Vodă automobilul de serviciu trebuie să-l repar de două-trei pe an din cauza drumului de acces. Și ar fi bine ca să fie dezvoltat ghișeul unic prin localități, am înțeles că în câteva raioane e pornit deja, să vedem cum o să funcționeze.”
Europa Liberă: În general, când e vorba de aducerea serviciilor publice de calitate mai aproape de cetățean, iată, ținând cont de realitățile de aici, de la Volintiri, cum credeți că ar fi mai potrivit să fie aduse aceste servicii mai aproape de om?
Igor Hîncu: „Serviciile publice de calitate ar trebui să depindă anume de primar, fiindcă este imposibil ca eu să organizez la nivel local un proiect de colectare a gunoiului ca la carte, da, este imposibil, dar noi începem, eu îmi dau seama că mult depinde și de mine.”
Europa Liberă: Și așa se consideră că primarii au multe competențe, dar puține posibilități. Dacă vi se dă și gestionarea treburilor de la instituțiile de învățământ, și asistența socială, și unii primari mai insistă și pe o poliție comunitară, e capabil primarul să le gestioneze?
Igor Hîncu: „Ca să fii primar, trebuie să fii și un manager bun. Poate nu am toate calitățile unui manager, dar încercăm din răsputeri și același serviciu de educație, încercăm și același serviciu de asistență socială – cu gunoiul, cu iluminatul, cu toate treburile acestea încercăm. Prima mea sarcină a fost ca în toate domeniile să am câte un responsabil care să mă ajute. Datorită Consiliului sătesc, noi am schimbat statele de personal în primăria satului Volintiri și noi avem și pe protecția copilului specialist, și pe domeniul migrației, doar că încă nu am identificat cine să mă ajute în domeniul migrației, și cu spațiile verzi, am stabilit câte o persoană responsabilă, ca mie să-mi fie mai ușor, să le pun sarcina în față și să cer de la dânșii s-o execute. E clar că cea mai grea sarcină e a mea și în domeniul culturii, și în toate domeniile, adică un primar ar trebui să-și organizeze în acest mod lucrul.”
„Poate uneori mai trebuie și vocea ridicată”
Europa Liberă: Admiteți că ar putea să se mai depopuleze localitățile? Dvs. sunteți unul din migranții care ați revenit, ați muncit peste hotare și v-ați întors.
Igor Hîncu: „Da, m-am întors, eu trebuia să mă întorc cu gândul ca să schimb ceva. La momentul de față, noi avem mai multe proiecte de informare a populației pentru a-i atrage pe oameni să iasă din găoace, fiindcă oamenii s-au încătușat, s-au strâns și nu vor să participe. Noi am organizat mai multe evenimente, bunăoară, cu împădurirea, în toamnă am plantat 2.000 de copaci cu ajutorul oamenilor noștri, cu instituțiile, toții au ieșit. Anul trecut am lichidat patru gunoiști neautorizate, iar în 2020 – cinci gunoiști neautorizate. Încercăm să-i atragem pe oameni și mulți tineri prețuiesc activitatea noastră și se implică în viața comunității. De peste hotare mulți ne prețuiesc și spun că le pare rău că nu pot și ei să contribuie. Iată noi am reabilitat piața din satul Volintiri și am organizat târgul produselor locale, ceea ce trebuia poate la nivel de raion de făcut, cred că pe urmă, dar noi aici pe loc am încercat și am reușit, am schimbat gardul și mesele cu ajutorul diasporei, oamenii au contribuit, undeva o sumă de bani ni s-a alocat prin proiecte, dar era nevoie și de contribuția populației și, iată, oamenii au contribuit. Adică, dacă se vrea și primarul mai insistă – știți cum e? – poate uneori mai trebuie și vocea ridicată...”
Europa Liberă: Deci, atragerea fondurilor externe e considerată un colac de salvare pentru dezvoltarea localităților, pentru că, așa cum ați spus mai devreme, bugetul este auster și din puținii bani prea puține proiecte pot fi implementate aici, la nivel rural. Cum e să scrii proiectul, cum e să convingi finanțatorul să-ți ofere bani?
Igor Hîncu: „Cum scriu proiectele?... Vă spun sincer, dna Valentina, sâmbătă și duminică câteodată le scriem, stăm până târziu împreună cu soția, mă ajută și ea. Depunem mult efort, ne mai consultăm și cu alți colegi care sunt disponibili să ne sfătuiască, dar deseori se întâmplă că am depus proiectul, suntem informați că am trecut prima etapă, a doua am trecut-o și când la a treia... nu am trecut. Asta puțin ne descurajează, dar nu lăsăm mâinile în jos, fiindcă, într-adevăr, avem nevoie de mulți bani. Mulțumim Ambasadei Germaniei, care ne-a acordat un sprijin financiar pentru reparația Centrului de plasament al copiilor în situații de risc.”
Europa Liberă: Câți bani?
Igor Hîncu: „Prima sursă de bani, până la 300 de mii de lei ni i-au dat pentru reparația interioară a centrului și îmbunătățirea mobilierului, fiindcă din 2007 nu s-a făcut nimic la acest centru, întrucât primăria pur și simplu nu a dispus de surse financiare.”
Europa Liberă: Câți copii sunt acolo?
Igor Hîncu: „Sunt 20 de copii, dar merge pe rotație, din trei în trei luni de zile, deoarece avem mulți copii. Aici, la centru, personalul se mai ocupă cu copiii după lecții, fac temele pentru acasă, fac diferite activități. Avem familii social-vulnerabile unde predomină violența în familie și noi suntem nevoiți să luăm copiii și să-i aducem aici, la centru. Și e un lucru foarte bun.”
Europa Liberă: În parlament a fost adoptată o lege pentru dezvoltarea regională și, cel mai probabil, v-a încurajat că, în sfârșit, o să beneficiați de mai multă asistență financiară, de mai mulți bani.
Igor Hîncu: „Pentru acest fond am vreo trei proiecte tehnice. Eu consider că trebuie să fie selectat acel proiect care este mai bun. Primul venit, primul servit, acestea sunt niște reguli, este punctajul după competitivitate, care-i mai bun proiect, să spunem așa. E urât ceea ce a fost până acum – după numărul de populație, după care și din ce partid face parte –, asta nu era normal. Dacă eu îs primar de la un partid, altu-i de la alt partid și altu-i independent, păi las’ să fie selectat acel care a scris mai bine. Chiar dacă sunt dintr-un partid cu guvernarea, de exemplu, și guvernarea-i loială cu mine, ceilalți ce au să zică, doar toți suntem colegi? Suntem trei sate alături și toți de la diferite partide și atunci unul beneficiază că-i de la un partid cu guvernarea, eu nu cred că-i normal așa. Poziția mea – să fie selectat acel proiect, acea localitate care a convins. Noi trebuie să convingem, trebuie să fim profesioniști și ar trebui să fie după competitivitate. A scris un proiect bun – primul venit, primul servit. Sunt niște reguli pe care trebuie toți să le respecte și nu trebuie să se uite că-i de la partid sau că-i satul mai mare sau îi satul mai mic.”
Europa Liberă: Și cum vedeți perspectiva azi?
Igor Hîncu: „Eu sunt foarte optimist față de noua guvernare, m-am abținut de a o critica, fiindcă nu poți într-un an să schimbi lucrurile în țara asta, dacă în 30 de ani nu s-au schimbat, au bătut pasul pe loc, cineva care-i mai șmecher a făcut învârteli și s-a îmbogățit pe spatele mai multora care n-au meritat să fie furați, dar acum s-au schimbat lucrurile. Eu sunt bucuros că nu mai sunt aceia de care ne plesnea obrazul de rușine când se ducea un președinte sau un prim-ministru și se bâlbâia acolo.
Cei din guvernarea actuală când au venit în funcție, de la bun început mă gândeam că au să aibă foarte mult de lucru, ca și mulți primari care au venit și vor să schimbe câte ceva, dar nu le reușește, dintr-odată nu se schimbă nimic, după un an-doi de mandat, atunci las’ să vină și să spună: „Oameni buni, iaca, noi am schimbat lucrurile în bine”. Dar acum cred că este inutil să punem pe spatele lor atâtea responsabilități, mai ales cu criza energetică și cu criza de securitate, mai ales pentru cei care sunt la hotar cu Ucraina, că lumea vine la primărie și întreabă: „Ce se mai întâmplă, dle primar? E război, n-ai auzit, o să vină și la noi, că, iată, Odesa îi alături?”. Eu cred că guvernării actuale trebuie să-i dăm o șansă să schimbe lucrurile și eu am încredere în ei.”
