Luptele din Khan Younis au loc în contextul în care Israelul își reorientează efortul de război de peste două luni către sud, după ce a bombardat partea de nord a Fâșiei Gaza și a alungat majoritatea celor 2,3 milioane de locuitori ai enclavei palestiniene din casele lor.
Războiul a început pe 7 octombrie, când Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și Uniunea Europeană, a organizat un atac surpriză asupra Israelului, ucigând 1.200 de persoane și luând 240 de ostatici. Ca răspuns, Israelul a jurat să anihileze gruparea militantă islamistă Hamas, care conduce Gaza din 2007.
Potrivit autorităților sanitare din Gaza, controlate de Hamas, luptele au ucis aproximativ 18 mii de persoane, iar 49 500 au fost rănite. Aproximativ 100 dintre ostaticii israelieni au fost eliberați în timpul unui armistițiu de o săptămână care s-a încheiat la 1 decembrie.
Pe fondul rapoartelor Organizației Mondiale a Sănătății privind situația „catastrofală” a sănătății din Gaza, activiștii palestinieni au lansat luni un apel la o grevă globală, ca parte a unui efort coordonat de a face presiuni asupra Israelului pentru a obține o încetare a focului. „Este timpul - GREVĂ TOTALĂ la nivel mondial", au afirmat activiștii. Dar nu era clar dacă apelul va avea impact la nivel global sau asupra planurilor de război ale Israelului.
La ONU, vot eșuat pentru armistițiu
Adunarea Generală a Națiunilor Unite, cu 193 de țări membre, ar trebui să voteze marți un proiect de rezoluție prin care se cere încetarea focului, afirmau duminică diplomații.
Preliminariile votului din plenul ONU nu sunt însă de bun augur pentru cei care vor armistițiu. Vineri, Statele Unite s-au opus prin veto unei propuneri a Consiliului de Securitate al ONU care cerea o încetare imediată a focului din motive umanitare.
Rusia a susținut rezoluția. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a vorbit duminică cu președintele rus Vladimir Putin și și-a exprimat nemulțumirea față de „pozițiile anti-israeliene” adoptate de trimișii Moscovei la ONU și în alte ocazii, se arată într-un comunicat israelian. Netanyahu i-a spus lui Putin că orice țară care ar fi fost atacată așa cum a fost Israelul „ar fi reacționat cu nu mai puțină forță decât o folosește Israelul”, se mai spune în declarație.
Adunarea Generală a ONU a programat marți o reuniune de urgență pentru a vota un proiect de rezoluție care cere o încetare imediată a focului umanitar în Gaza. Riyad Mansour, ambasadorul palestinian la ONU, a declarat pentru Associated Press că textul rezoluției care va fi propusă Adunării Generale este similar cu acela al rezoluției Consiliului de Securitate pe care SUA au respins-o vineri, solicitând „o imediată încetare umanitară a focului”, precum și „eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor”.
Există însă deosebiri importante între cele două voturi: în Adunarea Generală nu are nimeni drept de veto, dar, spre deosebire de Consiliul de Securitate, rezoluțiile acesteia nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Ele sunt totuși importante ca barometru al opiniei globale.
Votul diplomaților americani din Consiliul de Securitate a fost criticat duminică de miniștrii arabi de externe la o conferință internațională organizată la Doha, capitala Qatarului, țară care a jucat un rol-cheie în negocierea încetării focului la sfârșitul lunii trecute. Cu această ocazie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că „nu va renunța” la apelul pentru încetarea focului.
„Am îndemnat Consiliul de Securitate să facă presiuni pentru a evita o catastrofă umanitară și am reiterat apelul meu pentru declararea unei încetări a focului pe considerente umanitare”, a afirmat Guterres. „În mod regretabil, Consiliul de Securitate nu a reușit să facă acest lucru, dar acest eșec nu face mai puțin necesară încetarea focului”.
Negocierea unui armistițiu continuă, fără prea mari speranțe
Prim-ministrul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al Thani, a declarat la conferință că eforturile de mediere pentru oprirea, fie și temporară, a războiului și eliberarea tuturor ostaticilor vor continua, dar „din păcate, nu vedem aceeași voință pe care am văzut-o în săptămânile precedente.”
Este un război care nu poate fi câștigat, a afirmat ministrul de externe al Iordaniei, Ayman Safadi, la forumul din Qatar, avertizând că „Israelul a generat atâta ură în această regiune că ea va defini generațiile viitoare”.
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a afirmat la CNN că, în ceea ce privește durata și desfășurarea luptelor, „acestea sunt decizii pe care Israelul trebuie să le ia”. Consilierul pentru securitate națională al Israelului, Tzachi Hanegbi, a spus și el pentru Canal 12 TV din Israel că SUA nu au stabilit niciun termen-limită pentru ca Israelul să își atingă obiectivele.
Războiul discursurilor
Între timp, Israelul și Hamas s-au angajat duminică într-un război al cuvintelor.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, într-o declarație televizată, că zeci de luptători Hamas s-au predat. Hamas a respins afirmația și a declarat că a distrus 180 de vehicule militare israeliene. Totuși, nu a furnizat dovezi. Între timp, spitalele din Gaza sunt pline la capacitate maximă cu palestinieni morți și răniți, potrivit principalului spital din Khan Younis.
În timp ce atenția lumii a fost concentrată asupra acțiunii militare din Fâșia Gaza, îngrijorările legate de extinderea războiului au fost alimentate și mai mult de luptele dintre Israel și mișcarea Hezbollah, din Liban, care este susținută de Iran. De asemenea, armata siriană a anunțat că a doborât duminică seară rachete israeliene trase spre capitala Damasc de pe Înălțimile Golan, ocupate de Israel.
Alte rachete care nu au fost interceptate au provocat unele pagube, a precizat armata într-un comunicat. Armata israeliană a refuzat să comenteze. Ayman Safadi, ministrul de externe al Iordaniei, a acuzat Israelul că face „un efort sistematic de a depopula Gaza” și de a-i împinge pe localnici să părăsească teritoriul.
Purtătorul de cuvânt al guvernului israelian, Eylon Levy, a calificat acuzația drept „scandaloasă și falsă”, afirmând că țara sa se apără „de monștrii care au comis masacrul de la 7 octombrie” și că îi va aduce în fața justiției.
Ce este Hamas și ce scopuri urmărește?
- Hamas este un grup militant islamist palestinian, cu o ramură politică și o ramură armată.
- Nu recunoaște statul Israel și, conform propriilor declarații, vrea să-l distrugă.
- Uniunea Europeană, Statele Unite și unele state arabe clasifică Hamas drept organizație teroristă.
- Hamas a fost fondat la sfârșitul anilor 1980, în opoziție cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei a fostului președinte al Autorității Naționale Palestiniene, Yasser Arafat.
- Fâșia Gaza a ajuns sub controlul Hamas în 2007, după un scurt război civil cu Fatah, o facțiune palestiniană rivală care este coloana vertebrală a Autorității Palestiniene.
- De atunci, Hamas controlează Fâșia Gaza, în timp ce Autoritatea Palestiniană, dominată de partidul Fatah, guvernează teritoriile parțial autonome din Cisiordania.
- Hamas este o organizație umbrelă pentru diverse facțiuni militare, inclusiv Brigăzile Qassam, care au organizat numeroase atacuri și atentate sinucigașe împotriva Israelului în ultimii ani.
- Hamas are, de asemenea, un partid politic și organizații de ajutorare.
- Israelul și Organizația pentru Eliberarea Palestinei au inițiat procesul de pace de la Oslo în 1993, când s-au recunoscut reciproc. Hamas respinge acest acord istoric și continuă să organizeze atacuri teroriste pe teritoriul israelian.
(Sursă: DW, Reuters)
