Cei doi şefi de stat urmează să adopte o Declaraţie comună prin care se urmăreşte consolidarea parteneriatului strategic bilateral. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Iulian Chifu, fost consilier prezidențial pentru Afaceri Strategice, Securitate și Politică Externă, vorbește despre miza și importanţa acestei vizite.
Europa Liberă: La Chișinău este așteptat să vină, într-o vizită oficială, președintele României. Vine la invitația noului președinte al R. Moldova, Maia Sandu, care și-a preluat mandatul după 24 decembrie. Ar fi prima vizită, după cinci ani, de când nu a mai trecut liderul de la Cotroceni Prutul, ca să vină la Chișinău. E o încărcătură simbolică, ce ar însemna această vizită pe care o va efectua dl Iohannis în Moldova?
Iulian Chifu: „Sunt chiar șase ani de la preluarea mandatului de către președintele României, când nu a mai călcat în R. Moldova, pentru că nu a
Niciodată nu a fost prezent invitat într-o vizită oficială sau primit ca atare. A fost o sancțiune față de modul în care s-a raportat Igor Dodon la integrarea europeană...
avut o contraparte. Am avut un președinte, la Chișinău, cu declarații vădite antiromânești, care a fost sancționat și la București, vă reamintesc, și la Kiev, singurii doi vecini direcți. Iar în ceea ce privește cancelariile occidentale, a avut o singură vizită de prezentare și la UE/NATO și în SUA. În rest, singurele sale prezențe au fost la simpozioane, summituri multilaterale. Niciodată nu a fost prezent invitat într-o vizită oficială sau primit ca atare. A fost o sancțiune față de modul în care s-a raportat Igor Dodon la integrarea europeană, care este un punct nodal al relațiilor cu România și cu UE – și este și cel care asigură finanțarea deficitelor R. Moldova – cu atât mai mult în momente de criză.”
Europa Liberă: Dar parteneriatul strategic bilateral între Chișinău și București nu a avut o pauză. Cei doi lideri urmează să semneze și o declarație comună, ce ar trebui să includă această declarație?
Iulian Chifu: „De principiu, este vorba, în primul rând, de acel parteneriat strategic între România și R. Moldova, ce vizează exact integrarea europeană. El a funcționat chiar și în perioada când am avut un guvern antieuropean la Chișinău. Cât a fost Guvernul Maia Sandu, primirile s-au făcut la acest nivel și sprijinul a existat, la nivel guvernamental. În perioada când n-am avut un guvern pro-european, singurele finanțări au fost pentru reforme și direct către cetățeni și administrațiile publice locale, care-și doreau
Nu trebuie de uitat, vorbim, pentru moment, doar de administrația prezidențială. R. Moldova, în momentul de față, pe baza legilor votate de către acel parlament, la improvizație, multe dintre ele atacate la Curtea Constituțională - în orice caz, atacabile, prin modul în care au fost aprobate – ei, bine, acele legi aruncă în aer posibilitatea R. Moldova de a continua programul de împrumut cu FMI, programul cu Banca Mondială, programul cu UE, inclusiv cel cu România...
proiecte de dezvoltare și, mai ales, de apropiere de UE. De această dată, cred că este o refacere a punților, a legăturii care conține și componenta de sprijin economico-financiar, și componentele care țin de acordarea, probabil, a unei forme de sprijin, prin transfer de know-how, deci, prin prezența unor oficiali români sau a unor experți români în cadrul administrativ de la Chișinău. Dar, nu trebuie de uitat, vorbim, pentru moment, doar de administrația prezidențială. R. Moldova, în momentul de față, pe baza legilor votate de către acel parlament, la improvizație, multe dintre ele atacate la Curtea Constituțională - în orice caz, atacabile, prin modul în care au fost aprobate – ei, bine, acele legi aruncă în aer posibilitatea R. Moldova de a continua programul de împrumut cu FMI, programul cu Banca Mondială, programul cu UE, inclusiv cel cu România, care sunt în momentul de față suspendate, până când la Chișinău, la nivel guvernamental, vom avea o putere pro-europeană și un guvern proeuropean, care să ia aceste măsuri proeuropene, anunțate, de altfel, de Maia Sandu chiar în discursul său inițial de investire.”
Europa Liberă: Cum trebuie să fie înțelese sprijinul, susținerea care vine din partea Bucureștiului în aceste condiții deloc ușoare pentru R. Moldova, pentru că există o criză guvernamentală, din moment ce dl Chicu a zis că-și duce mandatul doar până la finele acestei luni, acestui an, este o incertitudine politică. Cum vine ajutorul de la București către R. Moldova?
Iulian Chifu: „Ajutorul vine la nivelul administrațiilor locale și la nivelul cetățenilor sau în variante de proiecte, care exclud o interferență guvernamentală. În ceea ce privește reformele instituționale și dezvoltările la nivel interguvernamental, ele vor veni abia atunci când vom avea un guvern proeuropean, cu o majoritate proeuropeană. Soluții se găsesc în orice caz, dar acest lucru nu ajută la reechilibrarea bugetului sau la investiții majore, dincolo de cele convenite deja. Mă refer la investițiile în infrastructură, pe care le cunoașteți foarte bine. În momentul de față este de așteptat ca, într-o perioadă de trei luni, cinci luni, șase luni, să avem și un guvern stabil la Chișinău. Știm că au loc consultări, așteptăm o decizie a președintelui în exercițiu, dna Maia Sandu, cea care va da tonul modului în care și această situație politică se rezolvă la Chișinău.”
Europa Liberă: Mai nou, ministerul rus de externe a acuzat UE și România de duble standarde, după ce au criticat ședința care a avut loc noaptea în parlamentul R. Moldova. Reținusem declarația pe care o făcea purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe criticând și România. Aceste critici care vin din partea Moscovei cum sunt înțelese la București?
Iulian Chifu: „Nici într-un fel. O critică vizează și faptul că numele limbii de stat este cea consemnată de decizia Curții Constituționale. Ceea ce este o aberație, să critici revenirea la numele limbii la limba română pe site-ul președinției. Sau critica la adresa dnei Maia Sandu, care are dublă cetățenie sau ar avea dublă cetățenie, română și a R. Moldova, în condițiile care dl Dodon, din știința mea, are dublă cetățenie, a R. Moldova și a Rusiei.”
Europa Liberă: El a negat că ar avea și cetățenia Federației Ruse.
Iulian Chifu: „Urma să menționez și eu: deși a negat că ar deține cetățenia Rusiei. E nerelevant, în momentul de față, în Europa, avem oameni politici care dețin dublă cetățenie, avem un ministru, de exemplu, al sporturilor, în Franța, care este român și francez, avem, știu eu, cetățenia nu subliniază o legătură atât de strictă cu suveranitatea, cum încearcă să se promoveze în spațiul estic. Eu aș evita această componentă în discuție, pentru că ea ține de dezbaterea de imagine. În momentul de față, Federația Rusă are probleme majore interne – și de imagine, și de prestigiu.
Ați văzut lovitura dată recent de operațiunea Navalnîi, când niște jurnaliști de investigație au îngenuncheat tot sistemul de informații rus și au spus modalitățile cu care funcționează, programul chimic, programul de asasinate. Or, cred că, în momentul de față, orice subiect este bun, pentru a acoperi scandalul internațional în care este implicată, vrea – nu vrea, Rusia, de atacul cibernetic la adresa rețelelor publice din SUA. Deci, în momentul de față, cred că Federația Rusă comunică pentru propriile sale teme. Pe de altă parte, nu trebuie uitat, situația rusă nu a plecat de la Chișinău, are interese pe care înțelege să și le apere în modul cel mai agresiv posibil, cu toate instrumentele la dispoziție. Asta este o realitate și va trebui să ne raportăm la ea ca atare. În primul rând, cei de la Chișinău să o trateze cu seriozitate și să vadă cum reușesc să gestioneze această relație, care este una importantă pentru R. Moldova.”
Europa Liberă: Să revenim la dialogul moldo-român la cel mai înalt nivel, ne referim la întâlnirea Maia Sandu – Klaus Iohannis. Tematica economică se va regăsi și ea, cel mai probabil, pe agenda celor doi lideri. Ce ne puteți spune despre proiectele care sunt implementate și care sunt anunțate pentru îmbunătățirea infrastructurii energetice, infrastructurii rutiere, pentru că despre gazoductul Iași – Chișinău s-a vorbit foarte mult, iată, este dat în folosință, dar nu este funcțional?
Iulian Chifu: „Da, ea este dată în funcțiune, este funcțional, cu singura diferență că e nevoie ca cineva să și cumpere acel gaz, care ar putea veni. În momentul de față, din știința mea, nu există o solicitare și un contract. Știm foarte bine cine gestionează rețelele, chiar și la Chișinău, și vom vedea în ce măsură e nevoie de acest gaz românesc, care vine din Vest, la prețuri comparative, ca să nu spun că chiar mai bune decât cele care vin de peste Nistru.
Mai ales în perspectiva în care acordul de tranzit cu Ucraina va fi alterat odată cu inaugurarea eventuală a conductei Nord Stream. Sunt planificări care se fac. În ceea ce privește discuția bilaterală, nu aș vrea să vin cu teme dincolo de comunicatul care mi-a fost oferit, apropo, doar de către președinția R. Moldova și acolo avem un set de teme. Cei doi președinți au, după calculele mele, 45 de minute tête-à-tête, după care, jumătate de oră – împreună cu delegațiile. Vom avea o conferință de presă. Temele cele mai probabile se leagă de componenta financiară și de echilibrarea bugetară, care are condițiile pe care le cunoașteți foarte bine, le-am dezbătut mai devreme.
O discuție foarte importantă va ține de situația politică și de perspectiva de a avea la Chișinău o majoritate și un guvern proeuropean, într-un interval de timp rezonabil. Și aici este important, pentru că în momentul de față, cum vă spuneam, R.Moldova este într-o formă nu numai de criză politică, este și într-o formă de izolare, ca urmare a celor două pachete de legi adoptate pe 3 și 16 decembrie...
Ține de modificarea unei legislații care a fost votată repede înainte, într-un mod absolut samavolnic și care nu definește un parlament de stat democratic, transparent, cu bună guvernanță. Exact în aceeași măsură, vom avea un pachet care va ține de ajutoarele care, cum vă spuneam, venite către administrațiile locale, către cetățeni, și în formate care exclud o ingerință de natură guvernamentală. Vom vedea care este formula pe care o propune, o vor stabili părțile. O discuție foarte importantă va ține de situația politică și de perspectiva de a avea la Chișinău o majoritate și un guvern proeuropean, într-un interval de timp rezonabil. Și aici este important, pentru că în momentul de față, cum vă spuneam, R.Moldova este într-o formă nu numai de criză politică, este și într-o formă de izolare, ca urmare a celor două pachete de legi adoptate pe 3 și 16 decembrie, parcă repede înainte, care sunt toate în măsură să fie anulate in corpore de către Curtea Constituțională. Și nu neapărat pe analiza directă de constituționalitate, ci pe nerespectarea – și așa ar trebui jucată, așa ar trebui angajată – nerespectarea procedurilor și a consultării pentru aceste legi, a transparenței și a dezbaterilor parlamentare. Asta este baza, probabil că astea sunt pachetele mari și probabil că cei doi președinți au și alte teme de natură strategică, care nu sunt neapărat destinate publicului.”
Europa Liberă: Iar cetățenii, cel mai probabil, așteaptă să fie reconfirmat sprijinul României în contextul pandemiei de COVID-19?
Iulian Chifu: „Lucrul acesta a fost întotdeauna garantat, chiar și în perioada în care ajutoarele României erau livrate undeva, sub podurile din Chișinău. Lucrul acesta nu sunt ieșit din comun, va continua. Există și o promisiune în privința livrării de vaccinuri, cât se poate de repede.
România a început acest proces împreună cu toate statele UE. Astăzi și mâine urmează să primească noi tranșe de vaccinuri, avem până la 110.000 de vaccinuri până-n sfârșitul anului, o parte, evident, se utilizează pentru imunizarea angajaților din domeniul sanitar, medical, din prima linie, a persoanelor vulnerabile; în faza a doua – a zonei politice și a persoanelor indispensabile de funcționalitatea statului român. Dar o parte dintre acestea, cel mai probabil, va ajunge și la Chișinău cât mai curând și pe această dimensiune nu sunt semne de întrebare.”
Europa Liberă: Chiar credeți că acum e momentul istoric pentru parcursul european al R. Moldova?
Iulian Chifu: „În momentul de față, este foarte important ca R. Moldova să-și reafirme opțiunea pe care a votat-o, vă readuc aminte, în unanimitate, într-o lege care este încă în vigoare, din 2005, la care a participat, dacă-mi aduc bine aminte, și Igor Dodon. Este o lege care este în vigoare și care marchează drumul european al R. Moldova. Drumul înseamnă foarte multe lucruri. Sunt multe lucruri de recuperat, este un deficit de încredere major între R. Moldova și UE, care a dansat între opțiuni.
Am văzut cam cum a jucat în perioada președenției lui Igor Dodon și a majorității socialiștilor pro-ruși a grupului Șor. În momentul de față vom vedea, și asta trebuie construită, încrederea, și rezoluția, decizia R. Moldova de a merge pe acest drum, pentru a face pașii următori. Nu sunt pentru mâine, nu încep negocierile de extindere mâine. Și nu sunt în agenda UE decît pentru statele din Balcanii de Vest – și acolo, ați văzut, cu foarte mare parcimonie. Însă există perspectiva foarte clară, odată ce este afirmată voința indiscutabilă la Chișinău și avem o majoritate solidă, care dă și un guvern de aceeași orientare, care își dorește aceste reforme, își dorește acest drum, la prosperitate și la securitate, într-o formulă legată de UE, cu perspectivă de integrare europeană.”
Europa Liberă: Dar ați putea defini și interesul pe care îl are (sau nu-l are) România pentru dosarul transnistrean?
Iulian Chifu: „Pentru dosarul transnistrean este un interes direct al României, pentru că România își dorește ca R. Moldova să se integreze în UE, iar R. Moldova nu se va integra în UE doar o bucată din ea, ci într-un format integrat.
Deci, soluționarea chestiunii nistrene este în continuare pe masă și va avea – are, deja – suficient de multe instrumente care pot fi utilizate. Cel mai probabil, vom vedea și o vizită a președintelui Maia Sandu la Kiev...”
Europa Liberă: A și anunțat-o deja.
Iulian Chifu: „...unde, din nou, la început de ianuarie, vor fi relansate discuțiile privind punctele de control, inclusiv împotriva corupției, care este tema fundamentală a dnei Maia Sandu, dar și pe dimensiunea apropierii și instrumentarului pentru apropierea celor două maluri. Vom vedea, cel mai probabil, și alți pași de această natură, care vor stabiliza, zic eu, în mare măsură, și această perspectivă de reintegrare teritorială, care este indisolubil legată de drumul european al R. Moldova. Pe varianta cealaltă, am văzut cam ce-a reușit Igor Dodon, cu drumul său pro-rus, în privința integrării. N-am avut pași înainte, doar niște votanți cumpărați la bucată și aduși la urne.”
