Ucraina a cerut Alianței Nord Atlantice să-și intensifice cooperarea militară cu Kievul și să pregătească sancțiuni și alte măsuri pentru a descuraja Rusia să o atace, în timp ce miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc pentru a doua zi în Letonia, pe fondul îngrijorărilor crescânde cu privire la desfășurarea de trupe si echipamente ruse în apropierea graniței cu Ucraina.
„Vom chema aliații să se alăture Ucrainei pentru a elabora un pachet de descurajare”, a declarat ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba reporterilor la 1 decembrie, când a sosit pentru discuții cu omologii săi NATO în capitala Letoniei, Riga.
NATO ar trebui să-și intensifice cooperarea militară și de apărare cu Kievul și să pregătească sancțiuni economice care să fie impuse Rusiei dacă „decide să aleagă cel mai rău scenariu”, a spus el.
În prima zi a conferinței NATO de la Riga, miniștrii celor 30 de țări au avertizat Rusia că va plăti un preț mare pentru orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei, în timp ce Moscova a repetat avertismentul adresat NATO să nu depășească „liniile roșii” impuse de Kremlin.
Ucraina - care își dorește să devină membră a NATO – si care a pus aceasta dorință chiar în Constituție în ciuda opoziției Moscovei - spune că Rusia a amplasat zeci de mii de trupe și armamente grele la granița lor comună în urma exercițiilor militare masive din vestul Rusiei de la începutul acestui an, stârnind temeri despre o posibilă invazie.
Rusia, care a anexat ilegal peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014 și îi sprijină pe separatiștii care luptă împotriva Kievului într-un război care a făcut până acum peste 13.200 de victime în ultimii șapte ani, a negat că ar planifica un atac și a dat vina pe Ucraina și pe aliații săi occidentali pentru că ar alimenta tensiunile din regiune.
Adresându-se reporterilor la Riga, pe 30 noiembrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că „ Rusia va avea un preț mare de plătit dacă va folosi din nou forța” împotriva Ucrainei și a remarcat că Occidentul a impus deja sancțiuni economice, financiare și politice împotriva Moscovei. „Trebuie să fim pregătiți pentru ce e mai rău și trebuie să transmitem un mesaj clar Rusiei – să nu facă o incursiune militara în Ucraina.Au mai făcut-o. Rusia continua sa îi sprijine pe separatiștii din Donbas și noi îi vpom împiedica și vom trimite mesajul că nu mai trebuie să facă o data. Si sa speram că nu vor face . Dar așa cum am spus, trebuie să fim pregătiți și pentru celălalt scenariu, că Rusia va folosi încă odată forța sa militară și noi suntem pregătiți pentru asta...
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat și el că Washingtonul este „foarte îngrijorat de mișcările de-a lungul graniței cu Ucraina” și a avertizat că orice agresiune reînnoită a Rusiei în Ucraina va avea „consecințe grave”. Lăsați-mă să repet acum că orice acțiune de escaladare a Rusiei este îngrijorătoare pentru Statele Unite, așa cum este și pentru Letonia și orice agresiune reînnoită va atrage după sine consecințe serioase...
Aliații NATO „vor trimite împreună un mesaj inconfundabil guvernului rus: sprijinul NATO pentru Ucraina este neîntrerupt, iar independența, integritatea teritorială și suveranitatea acesteia nu sunt puse în discuție”, a declarat la rindul lui și ministrul german de externe Heiko Maas.
Șefa diplomației britanice, Liz Truss, a spus că orice sugestie că NATO ar provoca Rusia este „clar falsă”, adăugând că „orice acțiune a Rusiei de a submina libertatea și democrația de care se bucură partenerii noștri ar fi o greșeală strategică”.
Între timp, președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia va fi forțată să acționeze dacă „liniile roșii” pe care ea le-a stabilit ar fi depășite de statele NATO, spunând că Moscova consideră desfășurarea anumitor capacități de rachete ofensive pe pământul ucrainean drept o provocare la care va reacționa.
În ziua precedentă, ministrul ucrainian de externe Dmytro Kuleba declarase că Rusia a pozitionat 115.000 de soldați și arme grele în apropierea graniței țării sale, pe teritoriul ocupat al Crimeei și în părți din cele două regiuni de est Lugansk și Donețk ale Ucrainei ocupate de separatiștii susținuți de Moscova. Acumularea de trupe și echipamente militare ruse de acum urmează unei acțiuni similare din primăvară, când Moscova esfășurase aproximativ 100.000 de soldați la granițele Ucrainei, dar ulterior a anunțat că le-a retras.
Rusia a acuzat miercuri Ucraina că „și-a consolidat puterea militară” în estul țării și a declarat că Moscova și-a lansat propriile exerciții regulate de iarnă în districtul său militar din sud, la granița cu Ucraina.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, a susținut că, potrivit unor rapoarte, numărul trupelor ucrainiene din zona de conflict a ajuns deja la 125.000 de oameni, ceea ce a spus că „este jumătate din întreaga armată ucraineană”.
Kievul nu a comentat imediat acuzațiile externelor de la Moscova.
Între timp, Ministerul rus al Apărării a spus că exercițiile sale de iarnă vor implica 10.000 de soldați în peste 30 de terenuri de antrenament și vor avea loc, de asemenea, și în Crimeea și într-o regiune rusă care se învecinează cu zona controlată de separatiști din estul Ucrainei.
Pe fondul tensiunilor crescute dintre Moscova, Kiev și susținătorii săi occidentali, un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat că secretarul de stat american Antony Blinken urmează să aibă întâlniri separate cu omologii săi din Rusia și Ucraina, în marja summitului Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) de joi de la Stockholm.
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w100_r1.jpg)
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w66_r1.jpg)
