În acest deceniu, încrederea justiției a rămas însă la fel de modestă, în perioada crizelor, precum Pădurea Domnească, frauda bancară și „spălătoria rusească”, percepția cetățenilor în ce-i privește pe cei care aplică legea s-a diminuat și mai mult, se arată într-o analiză a Centrului de Resurse Juridice.
Una dintre explicațiile imaginii proaste ale justiției e că sistemul ar fi ca o castă închisă care nu ar fi autonomă de politic, pe lână care și-a asigurat protecție, constată analiștii organizației.
Doar unul din patru cetățeni moldoveni are încredere că în instanțe se aplică corect legea și toți sunt egali, indiferent de funcție, apartenență politică sau avere. Această cotă de încredere s-a înregistrat la sfârșitul anului trecut și este comparabilă cu datele din 2008. În perioada 2010-2019, imaginea cetățenilor în justiție a fost mai proastă, minimul fiind atins în 2015-2016, după ce s-a aflat despre celebra deja operațiune de fraudare a sistemului bancar. Atunci mai puțin de 10% din persoanele chestionate aveau încredere în cei care aplică legea.
Pornind de la această stare de lucruri, experții Centrului de Resurse Juridice au concluzionat că reformele începute în 2011 nu și-au atins scopul, reforme pentru care partenerii străini au alocat zeci de milioane de euro, iar cu beneficii reale s-au ales magistrații și procurorii cărora li s-au majorat substanțial salariile.
La momentul de față și în 2018 la fel, justiția era privită ca un sector puternic influențat politic
În ajun de alegeri, de regulă, oamenii au o percepție ceva mai pozitivă în ce privește instituțiile de drept, făcându-și efectul mai degrabă așteptările lor, explică Ecaterina Popșoi de la Centrul de Resurse Juridice.
„În viziunea atât a avocaților, cât și a publicului larg, justiția nu este privită ca o ramură autonomă de putere, da, dacă vorbim despre separația puterilor în stat. Cu părere de rău, la momentul de față și în 2018 la fel, justiția era privită ca un sector puternic influențat politic. Observăm că de la an la an salariile magistraților se majorează, însă această independență per general pe sistem nu se observă. Intervenția ar trebui să fie un a complexă și rolul CSM în acest sens este unul vital. Nu este problema în salarii, să mă înțelegeți corect, este problema în etică, este problema în organele ce sunt însărcinate cu investigarea disciplinară a acestor judecători”.
Printre factorii ce modelează impresiile oamenilor despre justiție, enumerați de Ecaterina Popșoi, este și încrederea în instituțiile statului în general - dacă aceasta scade, este afectată și imaginea justiției. Mai contează și experiența proprie de interacțiune cu instanțele de judecată, precum și imaginea creată de mass-media.
Mai mulți reprezentanți ai tagmei judecătorilor au lansat în trecut acuzații la adresa jurnaliștilor că ar crea intenționat un tablou sumbru, în special când relatează despre averile magistraților cu o valoare mult peste veniturile lor oficiale. Experta de Centrul de Resurse Juridice afirmă că în cadrul discuțiilor neoficiale cu magistrații ei recunosc că au un sistem foarte închis. Lor li se sugerează să beneficieze de avantajele transparenței, dacă doresc să-și îmbunătățească imaginea. De asemenea, Ecaterina Popșoi afirmă că schimbarea de atitudine va fi resimțită, iar cetățenii vor atrage atenția și la judecătorii onești, care sunt în număr mare în sistem, doar după ce cei domeniu se vor purifica, iar anchetele disciplinare demarate nu vor mai fi ascunse sub preș dintr-un instinct de apărare corporativă.
