„Suntem recunoscători partenerilor care au încercat să includă formulări puternice în text”, a postat pe Facebook purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleh Nikolenko. „Cu toate acestea, în ceea ce privește agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, [G20] nu are de ce să fie mândru”, a adăugat el.
Declarația finală a scos la iveală diviziunile puternice cu privire la invazia Rusiei în Ucraina. India, țara gazdă, a reușit să convingă participanții să fie de acord cu o declarație finală doar după ce a îndulcit limbajul privind războiul Moscovei împotriva vecinului său.
Declarația a subliniat „suferința umană și impactul negativ al războiului din Ucraina”, fără a menționa însă invazia Rusiei.
„Toate statele trebuie să se abțină de la amenințarea sau utilizarea forței pentru a încerca să obțină câștiguri teritoriale în detrimentul integrității teritoriale și suveranității sau independenței politice a oricărui stat. Folosirea sau amenințarea cu folosirea armelor nucleare este inadmisibilă”, se arată în document, făcându-se referire la Carta ONU.
Un diplomat de rang înalt al UE citat de AP declara că blocul nu a renunțat la niciuna dintre pozițiile sale și a spus că faptul că Moscova a semnat acordul este important.
„Am avut de ales între a avea un text al declarației sau a nu avea și cred că este mai bine că avem textul declarației. Cel puțin, dacă rușii nu pun în aplicare principiile declarației, știm încă o dată că nu ne putem baza pe ei", a declarat diplomatul.
Între timp, Kievul a anunțat că bilanțul răniților în urma unui atac cu rachete rusești asupra orașului ucrainean Krivoi Rog a crescut la 74, în timp ce forțele ucrainene și-au continuat contraofensiva lentă împotriva forțelor ruse în regiunile de sud și est.
Afirmații și contradicții după ce o „dronă rusească” a căzut în România, membră NATO
Pe de altă parte, oficialii români spun că au găsit noi fragmente de drone pe teritoriul României care este membră NATO, în apropiere de granița cu Ucraina, pentru a doua oară în această săptămână. Ministerul Apărării a declarat că acestea sunt „similare cu cele folosite de armata rusă”.
Președintele Klaus Iohannis a declarat prezența fragmentelor indică „o încălcare absolut inacceptabilă a spațiului aerian suveran al României, un aliat NATO, cu riscuri reale pentru securitatea cetățenilor români din zonă".
Iohannis a adăugat că a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru a-l informa cu privire la noua constatare și că a primit asigurări privind sprijinul alianței.
Moscova nu a făcut niciun comentariu referitor la aceste informații.
La 18 luni de la invazia pe scară largă a Rusiei, Ucraina se străduiește să ia avânt în contraofensiva care se desfășoară pe trei fronturi, principala ofensivă având loc la sud de Orikhiv, în sudul regiunii Zaporojie.
Unii aliați occidentali și-au exprimat frustrarea față de ritmul lent al efortului, aflat acum în cea de-a treia lună, dar trupele ucrainene înregistrează succese în penetrarea liniilor defensive rusești.
Kievul a revendicat, de asemenea, un „succes parțial” în est, în apropiere de orașul Bahmut, din regiunea Donețk, care a fost capturat de Rusia la începutul acestui an.
Iar în Crimeea, autoritățile instalate de Rusia în orașul Simferopol au calificat un incendiu la un post militar drept un „incendiu domestic”, adică produs accidental, și nu rezultat al unui atac al dronelor ucrainene. Detaliile complete referitoare incendiu nu sunt încă disponibile. Kievul nu a făcut niciun comentariu.
Un obiectiv principal al contraofensivei sudice a Ucrainei este ca trupele sale să se îndrepte spre peninsulă și, în cele din urmă, recucerească regiunea anexată ilegal de Rusia în 2014.
Kievul estimează că Rusia a desfășurat peste 420 000 de soldați în zonele pe care le controlează în estul și sudul Ucrainei, a declarat la 9 septembrie adjunctul șefului serviciilor de informații Vadim Skibițki.
„Federația Rusă a concentrat peste 420 de mii de militari pe teritoriile noastre care sunt ocupate temporar, inclusiv în Crimeea”, a declarat Skibițki la o conferință la Kiev. Această statistică „nu include Garda Națională Rusă și alte unități speciale care mențin autoritățile de ocupație pe teritoriile noastre”.
Uzina germană Rheinmetall se pregătește să fabrice tancuri în Ucraina
![Un tanc Leopard este testat după ce a fost asamblat la uzina Rheinmetall din Unterluess. <br />
<br />
Anunțul privind o potențială fabrică de armament germană în Ucraina a stârnit o reacție nervoasă din partea Kremlinului. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a promis că Rusia va lovi instalația planificată cu „focuri de artificii cu Kalibre [rachete de croazieră] și alte dispozitive pirotehnice rusești”.](https://gdb.rferl.org/01000000-0aff-0242-29e7-08db68263769_w1024_q10_s.jpg)
Ucraina depinde aproape în totalitate de ajutorul și echipamentele militare occidentale pentru a se apăra de invazia rusă. Kievul a presat în mod repetat Statele Unite și alți aliați pentru armament mai puternic, cum ar fi avioanele de luptă F-16, care ar putea fi puse în funcțiune anul viitor.
De asemenea, Kievul a solicitat livrări de sistemele de rachete tactice cu rază lungă de acțiune, proiectate de SUA, cu care pot fi atinse ținte rusești.
Statele Unite au fost reticente în a trimite aceste arme, dar oficiali americani anonimi au declarat pentru ABC News că sistemele, cunoscute sub numele de ATACMS, vor fi probabil furnizate în cele din urmă.
Ministrul de externe al Japoniei a sosit la Kiev pe 9 septembrie într-o vizită neanunțată, cu scopul de a-și arăta sprijinul pentru Ucraina.
Yoshimasa Hayashi s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi au convenit să înceapă discuții privind potențiale garanții de securitate și să coopereze pentru reconstrucția economiei ucrainene, a declarat Ministerul de Externe al Japoniei.
Japonia s-a alăturat Occidentului în susținerea Ucrainei și în impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. Cu toate acestea, nu permite furnizarea de arme, în temeiul tradiționalei politici guvernamentale pacifiste.
Este prima vizită a unui ministru de externe japonez în Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba i-a mulțumit lui Hayashi, într-o conferință de presă comună, pentru sprijinul țării sale, spunând cî-și dorește, ca ministrul de externe, „să știe întregul popor japonez că poporul ucrainean nu va uita niciodată ajutorul umanitar primit”.