Proiectul a fost votat de Parlament în prima lectură pe 28 mai, iar acum este supus consultărilor publice. Potrivit documentului, R. Moldova trebuie să-și creeze stocuri de urgență pe deplin operaționale către anul 2034. Inițiativa face parte din angajamentele Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană, de aceea autoritățile de la Chișinău vor s-o adopte cât mai curând.
La consultările care au avut loc pe 8 iunie în Parlament, mai mulți importatori de produse petroliere au exprimat o serie de îngrijorări legate de noua lege. Ei spun că sunt de acord că trebuie să fie create rezerve strategice de carburanți, însă vor ca autoritățile să țină cont de doleanțele lor atunci când stabilesc cadrul legal.
Temerile importatorilor și optimismul autorităților
Exprimând o opinie comună, managera Asociației Investitorilor Străini (FIA), Inga Pascal, a declarat că implementarea legii va pune o povară suplimentară financiară și tehnică pe operatorii de pe piața carburanților.
Juristul „Rompetrol Moldova”, Dumitru Josanu, a spus, de exemplu, că această companie nu este pregătită să creeze, la prima etapă, capacități de stocare a produselor petroliere. O altă problemă invocată de Josanu sunt termenii „foarte restrânși”. Dacă proiectul inițial stabilea un termen de grație de 8 ani după aderarea R. Moldova la UE, actualul document spune că stocurile de urgență trebuie create până în 2034, ceea ce, sugerează el, nu este realist.
De cealaltă parte, atât reprezentantul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Andrei Adam, cât și președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian, s-au arătat siguri că rezervele pentru situații de urgență pot fi completate în următorii 8 ani.
Marian crede că nici aspectul financiar nu ar trebui să îngrijoreze companiile, deoarece cheltuielile pentru crearea stocurilor vor fi incluse în prețurile combustibililor, care vor fi stabilite imediat după adoptarea legii. Astfel, deputatul recunoaște că povara financiară va cădea, în primul rând, pe consumatori.
Importatorii vor susținere de la stat
Proiectul stabilește că, până la 30 iunie 2028, companiile trebuie să asigure 20% din stocurile de urgență, adică circa 50.000 de tone de carburanți, o cantitate pentru aproximativ 18 zile de import.
Dar, spune reprezentantul „Rompetrol Moldova”, construcția infrastructurii necesare poate dura mai mult de 2 ani, iar stocarea combustibililor peste hotare – așa cum prevede proiectul, înseamnă „cheltuieli semnificative”.
Pentru a construi depozite petroliere, companiile vor trebui să găsească terenuri, iar, în această privință, vor avea nevoie de suportul Ministerului Energiei și, eventual, de subvenții din partea statului, susține Dumitru Josanu.
Dar reprezentantul ANRE afirmă că Entitatea Centrală de Stocare (ECS) – o viitoare instituție care va fi responsabilă de gestionarea stocurilor de urgență – va oferi companiilor servicii de stocare. „Fiecare companie va putea decide dacă vrea să investească în capacități proprii de stocare sau să încheie un contract cu operatorul autorizat”, a precizat Andrei Adam, la consultări.
Statul vrea să aibă propriile depozite de combustibili
Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, a explicat că, la prima etapă de implementare a legii, vor fi folosite capacitățile de stocare existente, cele care sunt conservate sau nu sunt utilizate în prezent.
În viitor, autoritățile speră să construiască sau să reconstruiască depozite în care să poată fi stocate până la 30.000 de tone de carburanți. Totodată, ECS va putea contrata capacități de stocare de la companiile private, a precizat oficialul.
Potrivit estimărilor, construcția unui rezervor de 15.000 de tone de combustibil ar costa în jur de 5 milioane de euro. Ministerul Energiei afirmă că, în prezent, R. Moldova are capacități totale de stocare de 500.000 de metri cubi, dintre care sunt operaționale 266.000.
Fără presiuni fiscale și definiții mai clare
Reprezentanta companiei „Petrom Moldova”, Ecaterina Plăcintă, spune că proiectul ar trebui revizuit în partea care se referă la „implicațiile fiscale și operaționale” aferente păstrării stocurilor de urgență în depozite comerciale și Antrepozitul fiscal este totalitatea locurilor determinate în certificatul de acciză, în care mărfurile supuse accizelor sunt produse, deținute sau transportate de către antrepozitarul autorizat în activitatea sa, în cadrul căreia nu se calculează și nu se achită accizele. Respectiv, antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de Serviciul Fiscal de Stat să producă, să transforme, să dețină sau să transporte mărfuri supuse accizelor într-un antrepozit fiscal.. Potrivit ei, legea în actuala redacție ar complica activitatea companiilor și ar genera costuri „extrem de mari”. Plăcintă spune că ar trebui găsite soluții în discuții cu Serviciul Fiscal și cu Ministerul Finanțelor.
De asemenea, reprezentanta „Petrom Moldova” crede că proiectul trebuie să definească mai clar o serie de termeni, cum ar fi „prima livrare a importului” și „prima factură pe piața petrolieră”.
Importatorii mai cer autorităților clarificări pe anumite aspecte ce țin de trecerea de la produsul de iarnă la cel de vară, sugerând să fie eliminate marjele comerciale și plafoanele. Ei susțin că legislația europeană nu conține reglementări de plafonare, în timp ce R. Moldova aplică un astfel de mecanism.
În replică, Radu Marian a spus că, mai devreme sau mai târziu, și R. Moldova va migra „spre o piață mai liberă, dar oricum asta nu înseamnă că nu o să existe posibilitatea ca statul să poată să intervină în anumite situații”.
Securitatea pe piața petrolieră, asigurată printr-un parteneriat public-privat
Proiectul legii „privind securității aprovizionării cu produse petroliere” prevede că stocurile de urgență vor fi constituite de ECS, o structură cu 6-10 angajați, și de importatorii de produse petroliere: un model „hibrid” de stocare (50 la 50), jumătate din stoc fiind format de sectorul public și cealaltă – de sectorul privat, deci, este vorba de un parteneriat public-privat.
Obligația de stocare va fi proporțională cu cantitatea de carburanți adusă de către fiecare importator în anul calendaristic precedent, spune proiectul. ANRE va monitoriza atât cantitatea, cât și calitatea stocurilor de urgență deținute de importatori.
Proiectul de lege prevede că, până în 2034, vor fi formate stocuri echivalente cu 61 de zile de consum sau 90 de zile de importuri. Cel puțin jumătate din stocurile de urgență vor fi amplasate în R. Moldova, iar restul – în depozite de peste hotare.
Pe piața produselor petroliere de pe malul drept al Nistrului, există 44 de deținători de licențe pentru importul și vânzarea angro de benzină și motorină și 17 deținători de licențe pentru importul și vânzarea angro de gaz petrolier lichefiat (GPL).
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
