Linkuri accesibilitate

În ajun de alegeri, Rusia amenință Armenia non-stop: „Veți cădea în abis!”

Bannere electorale la Erevan.
Bannere electorale la Erevan.

Rosspotrebnadzor introduce embargouri, Gazprom amenință că scumpește gazele, iar Kremlinul îndeamnă guvernul să-și bage mințile în cap și să nu ducă țara spre Occident. Moldova anilor 2010-2020? Ucraina? Nu, de data aceasta este vorba de Armenia, unde vor avea loc alegeri pe 7 iunie.

Acest articol include materiale interactive. Click pentru a răspunde la un SONDAJ

„Vă veți pierde identitatea, așa cum s-a întâmplat în Ucraina. Conducerea voastră vă duce direct spre abis. Pierderile voastre vor fi evidente”, a avertizat miercuri Veaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat a F. Ruse, în cea mai recentă dintre amenințările la adresa conducerii Armeniei înaintea alegerilor de la 7 iunie, la care partidul premierului în exercițiu Nikol Pașinian, un pro-occidental, are șansele cele mai mari de victorie.

În aceeași declarație, Volodin a sintetizat represaliile ruse pregătite pentru armeni, dacă vor alege Occidentul: prețul gazelor naturale va fi mărit de 4 ori, se vor reduce implicit remitențele, adică banii trimiși acasă de armenii aflați cu lucrul în Rusia, despre care Volodin spune că acum sunt aproape 4 miliarde de dolari pe an, vor fi eliminate „privilegiile” pentru armeni în ce privește intrarea în Rusia, iar angajarea lor acolo va fi permisă numai în bază de patentă.

„Exporturile de flori, fructe de pădure, fructe, legume (inclusiv ardei), pește, băuturi alcoolice și apă minerală din Armenia către țara noastră vor fi suspendate”, a continuat Volodin, adăugând că de vină pentru toate acestea va fi premierul Pașinian, care și-ar urmări „numai interesul personal” reorientând țara spre Occident.

Oficialul rus a făcut apoi o comparație pe față între Armenia și Ucraina, invadată de Rusia pe scară largă de peste patru ani.

Rusia, a mai spus Volodin, pentru contrast, susține „relații sincere și deschise și, desigur, o cooperare reciproc avantajoasă [cu Armenia]”.

Ridicând sprâncenele. Președintele rus Vladimir Putin (dreapta) cu premierul armean Nikol Pașinian la Moscova, pe 1 aprilie 2026.
Ridicând sprâncenele. Președintele rus Vladimir Putin (dreapta) cu premierul armean Nikol Pașinian la Moscova, pe 1 aprilie 2026.

Înaintea acestei declarații a lui Volodin, Kremlinul a sugerat că Armenia ar putea fi expulzată din Uniunea Economică Eurasiatică, un bloc comercial condus de Rusia, și și-a rechemat ambasadorul din Armenia pentru consultări.

Dmitri Medvedev, vicepreședintele puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei, a sugerat, de asemenea, că prim-ministrul Armeniei ar putea, dacă nu este atent, să aibă parte de soarta revoluționarului bolșevic Leon Troțki, ucis din ordinul lui Stalin cu un ciocan de spart gheața.

Sprijin electoral american și summit european

Armenia, care beneficiază de mult timp de „generozitatea” Rusiei (gaze la preț preferențial, în primul rând) și găzduiește o bază militară rusă, a semnat luna trecută un acord de parteneriat cu SUA, iar Pașinian a primit zilele trecute sprijinul electoral deplin al președintelui Donald Trump, amintește Reuters.

Secretarul de stat american Marco Rubio făcuse deja o declarație similară, pentru Pașinian, în timpul unei vizite-fulger la Erevan, pe 26 mai.

Avionul secretarului de stat american Marco Rubio decolează de la Erevan, pe 26 mai 2026.
Avionul secretarului de stat american Marco Rubio decolează de la Erevan, pe 26 mai 2026.

Anul trecut, Armenia a adoptat o lege care stabilește temeiul juridic pentru aderarea sa la UE și intenționează să depună cerere de aderare la o dată încă neprecizată.

Pentru Moscova, faptul că Armenia a găzduit luna trecută o întâlnire a liderilor europeni, inclusiv a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski sau a Maiei Sandu, a fost picătura care a umplut paharul, scrie Reuters.

„Desigur, suntem profund îngrijorați de politica autorităților armene de apropiere de comunitatea euro-atlantică, a cărei politică principală este îndreptată împotriva Moscovei”, a declarat recent reporterilor Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei. „Anglo-saxonii se laudă deschis că vor «desprinde» Armenia, cum spun ei, din îmbrățișarea strânsă a «Rusiei autoritare»”, a mai spus Zaharova, cunoscută pentru analizele sale geopolitice iuți și sarcastice.

SONDAJ

Promisiuni de vize liberalizate

În săptămâna dinaintea alegerilor din Armenia, Uniunea Europeană și-a intensificat la rândul ei efortul de a le arăta armenilor avantajele opțiunii pro-europene.

„Căutăm modalități de a spori sprijinul UE pentru Armenia”, a declarat comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, pe X, pe 2 iunie, exprimând
„solidaritatea UE față de Armenia în contextul presiunilor economice tot mai intense exercitate de Rusia."

Summitul european de la Erevan, pe 4 mai 2026, a înfuriat puternic Rusia, spun comentatorii.
Summitul european de la Erevan, pe 4 mai 2026, a înfuriat puternic Rusia, spun comentatorii.

În aceeași zi, ministerul de interne de la Erevan a anunțat că UE a livrat 2 milioane de euro pentru a ajuta Armenia să obțină statutul liberalizat de vize, mai precis pentru „gestionarea frontierelor, securitatea documentelor și reforma forțelor de ordine”. Premierul Pașinian a spus recent că vizele ar putea fi liberalizate în cel mult doi ani.

Întoarcerea spre Europa a Armeniei a luat avânt după ce partenerul ei militar și economic tradițional, Rusia, n-a făcut nimic să oprească cucerirea de către rivala ei regională, Azerbaidjan, a enclavei Nagorno-Karabah, în septembrie 2023.

De atunci, Armenia și-a suspendat calitatea de membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), condusă de Rusia, și a solicitat oficial sprijinul Europei în domeniul apărării. UE a desfășurat o misiune civilă (EUMA) pentru monitorizarea regiunilor de frontieră și i-a acordat sprijin financiar prin intermediul Fondului european pentru pace.

Ce este Organizația Tratatului de Securitate Colectivă?

Această poză din iunie 2004 este de la una din primele reuniuni ale șefilor de stat ai Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).<br />
<br />
Fotografia îi prezintă pe președinții (de la stânga la dreapta) Aleksandr Lukașenka (Belarus), Askar Akaev (Kârgâzstan), Nursultan Nazarbaev (Kazahstan), Vladimir Putin (Rusia), Emomali Rahmon (Tadjikistan) și secretarul general Nikolai Bordiuja (cu spatele la camera din dreapta) și președintele Robert Kocharian (Armenia), în timpul unei întrevederi a OTSC de la Astana, Kazahstan.
1/8 Această poză din iunie 2004 este de la una din primele reuniuni ale șefilor de stat ai Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

Fotografia îi prezintă pe președinții (de la stânga la dreapta) Aleksandr Lukașenka (Belarus), Askar Akaev (Kârgâzstan), Nursultan Nazarbaev (Kazahstan), Vladimir Putin (Rusia), Emomali Rahmon (Tadjikistan) și secretarul general Nikolai Bordiuja (cu spatele la camera din dreapta) și președintele Robert Kocharian (Armenia), în timpul unei întrevederi a OTSC de la Astana, Kazahstan.
La 12 iunie, Armenia a sugerat că plecarea sa din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia, ar putea fi iminentă. Văzut ca replica rusească a NATO, pactul întrunește mai multe țări din Asia Centrală și Belarus.
Ofițeri armeni supraveghează un exercițiu militar OTSC în regiunea Ninji Novgorod din Rusia, în 2002.<br />
<br />
OTSC este o alianță militară formată din mai multe foste republici sovietice care este văzută pe larg ca o variantă rusească a NATO. Cel puțin în documente, alianța este unită de clauza &bdquo;un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor&rdquo;, prevăzută și la articolul 5 din Tratatul NATO.<br />
<br />
&nbsp;
2/8 Ofițeri armeni supraveghează un exercițiu militar OTSC în regiunea Ninji Novgorod din Rusia, în 2002.

OTSC este o alianță militară formată din mai multe foste republici sovietice care este văzută pe larg ca o variantă rusească a NATO. Cel puțin în documente, alianța este unită de clauza „un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”, prevăzută și la articolul 5 din Tratatul NATO.

 
La 12 iunie, Armenia a sugerat că plecarea sa din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia, ar putea fi iminentă. Văzut ca replica rusească a NATO, pactul întrunește mai multe țări din Asia Centrală și Belarus.
Trupele ruse supraveghează frontiera Tadjikistanului cu Afganistanul, în 2001.<br />
<br />
Rusia, Kazahstan, Armenia, Uzbekistan, Tadjikistan și Kârgâzstan au semnat în 1992 tratatul predecesor alianței OTSC. În anul următor, Belarus, Azerbaidjan și Georgia au urmat. Ulterior, Georgia, Azerbaidjan și Uzbekistan s-au retras mai târziu din tratat.<br />
<br />
Republica Moldova nu este membră a acestei alianțe militare. Deși guvernul de la Chișinău a semnat acordul de constituire a CSI, a prezentat rezerve la etapa de ratificare a acestuia și a subliniat că se va axa doar pe colaborarea economică, excluzând interacțiunea în domeniile politico-militare. Autoritățile au motivat aceasta prin faptul că potrivit Constituției din 1994, R. Moldova este un stat neutru.
3/8 Trupele ruse supraveghează frontiera Tadjikistanului cu Afganistanul, în 2001.

Rusia, Kazahstan, Armenia, Uzbekistan, Tadjikistan și Kârgâzstan au semnat în 1992 tratatul predecesor alianței OTSC. În anul următor, Belarus, Azerbaidjan și Georgia au urmat. Ulterior, Georgia, Azerbaidjan și Uzbekistan s-au retras mai târziu din tratat.

Republica Moldova nu este membră a acestei alianțe militare. Deși guvernul de la Chișinău a semnat acordul de constituire a CSI, a prezentat rezerve la etapa de ratificare a acestuia și a subliniat că se va axa doar pe colaborarea economică, excluzând interacțiunea în domeniile politico-militare. Autoritățile au motivat aceasta prin faptul că potrivit Constituției din 1994, R. Moldova este un stat neutru.
La 12 iunie, Armenia a sugerat că plecarea sa din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia, ar putea fi iminentă. Văzut ca replica rusească a NATO, pactul întrunește mai multe țări din Asia Centrală și Belarus.
Soldații armeni mărșăluiesc în timpul unui exercițiu militar al OTSC în preajma orașului Armavir în august 2008.<br />
<br />
Una din condițiile cheie ale alianței este că orice membru va cere aprobarea tuturor statelor membre ale OTSC pentru staționarea trupelor străine pe pământul său. Asta înseamnă că spre exemplu, Armenia ar fi cel mai probabil împiedicată să staționeze trupe NATO pe teritoriul ei, cât timp ar fi membră a OTSC.<br />
<br />
&nbsp;
4/8 Soldații armeni mărșăluiesc în timpul unui exercițiu militar al OTSC în preajma orașului Armavir în august 2008.

Una din condițiile cheie ale alianței este că orice membru va cere aprobarea tuturor statelor membre ale OTSC pentru staționarea trupelor străine pe pământul său. Asta înseamnă că spre exemplu, Armenia ar fi cel mai probabil împiedicată să staționeze trupe NATO pe teritoriul ei, cât timp ar fi membră a OTSC.

 
La 12 iunie, Armenia a sugerat că plecarea sa din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia, ar putea fi iminentă. Văzut ca replica rusească a NATO, pactul întrunește mai multe țări din Asia Centrală și Belarus.
Confruntări între bărbați în timpul revoltelor din Osh, sudul Kârgâzstanului, din iunie 2010.<br />
<br />
În timpul violențelor pe larg răspândite între etnicii uzbeci și kârghâzi din Kârgâzstan din iunie 2010, a fost pusă la un prim test și capacitatea alianței, atunci când guvernul de la Bișkek a cerut ajutorul trupelor OTSC pentru a reprima revoltele.<br />
<br />
Conducerea OTSC a respins cererea, făcând referire la faptul că mandatul organizației este pentru a contracarea amenințările externe, nu revoltele interne. Decizia a fost criticată de Lukașenka din Belarus, care <strong><a href="http://www.reuters.com/article/idUSTRE63O0PT/">a întrebat cu voce tare</a></strong>: &bdquo;Ce fel de organizație este aceasta care, dacă se varsă sânge într-unul dintre statele noastre membre și are loc o lovitură de stat anticonstituțională, acest organism păstrează tăcerea?&rdquo;.<br />
&nbsp;
5/8 Confruntări între bărbați în timpul revoltelor din Osh, sudul Kârgâzstanului, din iunie 2010.

În timpul violențelor pe larg răspândite între etnicii uzbeci și kârghâzi din Kârgâzstan din iunie 2010, a fost pusă la un prim test și capacitatea alianței, atunci când guvernul de la Bișkek a cerut ajutorul trupelor OTSC pentru a reprima revoltele.

Conducerea OTSC a respins cererea, făcând referire la faptul că mandatul organizației este pentru a contracarea amenințările externe, nu revoltele interne. Decizia a fost criticată de Lukașenka din Belarus, care a întrebat cu voce tare: „Ce fel de organizație este aceasta care, dacă se varsă sânge într-unul dintre statele noastre membre și are loc o lovitură de stat anticonstituțională, acest organism păstrează tăcerea?”.
 
La 12 iunie, Armenia a sugerat că plecarea sa din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia, ar putea fi iminentă. Văzut ca replica rusească a NATO, pactul întrunește mai multe țări din Asia Centrală și Belarus.
O femeie aruncă o privire unui pacificator rus din trupele OTSC din Almatî, Kazahstan, în ianuarie 2022.<br />
<br />
Prima și singura demonstrație de forță a OTSC a avut loc atunci când protestele antiguvernamentale au cuprins Kazahstanul în ianuarie 2022. Guvernul kazah a cerut și primit trupe de pacificatori ai OTSC, care au inclus circa 2.000 de militari din diferite țări, incluzând și 100 de armeni.<br />
&nbsp;
6/8 O femeie aruncă o privire unui pacificator rus din trupele OTSC din Almatî, Kazahstan, în ianuarie 2022.

Prima și singura demonstrație de forță a OTSC a avut loc atunci când protestele antiguvernamentale au cuprins Kazahstanul în ianuarie 2022. Guvernul kazah a cerut și primit trupe de pacificatori ai OTSC, care au inclus circa 2.000 de militari din diferite țări, incluzând și 100 de armeni.
 
La 12 iunie, Armenia a sugerat că plecarea sa din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia, ar putea fi iminentă. Văzut ca replica rusească a NATO, pactul întrunește mai multe țări din Asia Centrală și Belarus.
Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, la o ședință a conducerii OTSC la Erevan, în noiembrie 2022.<br />
<br />
<br />
La finele anului 2022, în timpul <strong><a href="http://www.rferl.org/a/armenia-azerbaijan-border-conflict-september-2022/32041073.html">bombardării orașelor armene de către Azerbaidjan</a></strong>, Armenia a invocat clauza de apărare a OTSC. Conducerea organizației a spus că va trimite doar o &bdquo;misiune de anchetare&rdquo; a situației.&nbsp;Răspunsul ineficient a stârnit indignare în Armenia și pare să fi marcat începutul sfârșitului participării armenilor la alianță.<br />
&nbsp;
7/8 Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, la o ședință a conducerii OTSC la Erevan, în noiembrie 2022.


La finele anului 2022, în timpul bombardării orașelor armene de către Azerbaidjan, Armenia a invocat clauza de apărare a OTSC. Conducerea organizației a spus că va trimite doar o „misiune de anchetare” a situației. Răspunsul ineficient a stârnit indignare în Armenia și pare să fi marcat începutul sfârșitului participării armenilor la alianță.
 
La 12 iunie, Armenia a sugerat că plecarea sa din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia, ar putea fi iminentă. Văzut ca replica rusească a NATO, pactul întrunește mai multe țări din Asia Centrală și Belarus.
Trupele kazahe și kârghâze iau parte la exercițiile militare OTSC &bdquo;Frăția indestructibilă&rdquo; din Kârgâzstan în octombrie 2023.<br />
<br />
Armenia nu a participat la exercițiile din 2023 ale alianței din Kârgâzstan, iar Pașinian a făcut aluzii repetate la faptul că Armenia se va retrage în mod oficial din CSTO.<br />
<br />
Liderul armean a declarat în timpul unei sesiuni parlamentare din 12 iunie: &bdquo;Ne-am suspendat calitatea de membru al CSTO. Următorul pas logic ar fi retragerea noastră din organizație&rdquo;. El a adăugat: &bdquo;Vom decide când se va întâmpla acest lucru. Ar putea fi peste o lună, un an sau trei ani&rdquo;.
8/8 Trupele kazahe și kârghâze iau parte la exercițiile militare OTSC „Frăția indestructibilă” din Kârgâzstan în octombrie 2023.

Armenia nu a participat la exercițiile din 2023 ale alianței din Kârgâzstan, iar Pașinian a făcut aluzii repetate la faptul că Armenia se va retrage în mod oficial din CSTO.

Liderul armean a declarat în timpul unei sesiuni parlamentare din 12 iunie: „Ne-am suspendat calitatea de membru al CSTO. Următorul pas logic ar fi retragerea noastră din organizație”. El a adăugat: „Vom decide când se va întâmpla acest lucru. Ar putea fi peste o lună, un an sau trei ani”.
La 12 iunie, Armenia a sugerat că plecarea sa din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Rusia, ar putea fi iminentă. Văzut ca replica rusească a NATO, pactul întrunește mai multe țări din Asia Centrală și Belarus.
Secvența anterioară
Secvența următoare

Armenia, doar un exemplu de marginalizare a Rusiei?

Intensitatea campaniei de influență rusești înaintea alegerilor armenești din 16 iunie este explicată de unii comentatori prin faptul că Moscova și-a pierdut în ultima vreme prea mulți sateliți ca să privească nepăsătoare cum îi fug și alții.

Președintele SUA, Donald Trump, de la care Moscova spera să forțeze Ucraina să capituleze, și-a îndreptat atenția (și armata, în două cazuri) către trei țări tradițional aliate Rusiei – Iran, Venezuela și Cuba, scrie Reuters.

Acțiunile sale au determinat creșterea prețurilor petrolului, oferind o oarecare ușurare economiei ruse afectate de război, dar au scos la iveală și incapacitatea Moscovei de a-și ajuta în mod concret vechii prieteni. ‌Havana a primit până acum doar o singură livrare de petrol rusesc.

În Europa, Moscova se plânge că se confruntă cu un continent din ce în ce mai ostil, care se reînarmează, oferind în același timp perspectiva aderării la UE țărilor în care Rusia deținea odinioară influență, inclusiv Moldova.

Aliatul lui Putin, Viktor Orban, a pierdut puterea în Ungaria în aprilie. Președintele sârb Aleksandar Vucic, un alt aliat al Rusiei, se află și el sub presiune, devenind tot mai limpede că va trebui până la urmă să aleagă UE - de pildă, impunând vize pentru ruși.

Rusia este îngrijorată și de ceea ce consideră a fi o influență occidentală tot mai mare în Asia Centrală, iar în Caucazul de Sud Putin încearcă să depășească o perioadă dificilă în relațiile cu Azerbaidjanul, țară producătoare de petrol, care și-a consolidat și ea legăturile cu Occidentul în ultimii ani.

La nivelul declarațiilor publice, premierul Pașinian se ferește să abordeze o retorică belicoasă.

Armenia nu va intra în conflict cu Rusia, a declarat Pașinian miercuri. „Rămânem în relații prietenoase, așa cum am fost până acum, și vom explica lucrurile cu calm și fără emoții”, a spus el.

„Nu ne obligați să alegem între ardei și statul nostru. Armenia va cultiva trandafiri, ardei și caise, iar exporturile sale se vor dubla și tripla, inclusiv către statele din Uniunea Economică Eurasiatică”, a mai declarat Pașinian, citat de Interfax.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG