În procesul de luare a deciziilor din Parlamentul oldovean âse pot strecura deseori iniţiative ulterior contestate, inclusiv din cauza lipsei de transparenţă de care dau dovadă şefii legislativului. Asta e una din concluziile la care au ajuns experţii Centrului de Resurse Juridice care au analizat cât de netransparent este legislativul. Un caz concret este recenta lege care permite comerţul produselor petroliere în regim duty-free. Aprobată în lipsa unui aviz al Guvernului şi promulgată fără a fi citită de şeful statului, legea a fost contestată azi la Curtea Constituţională de consilierul prezidenţial.
Amendamentele ce au legalizat comerțul produselor petroliere în regim duty-free, votate în circumstanțe incerte, sunt o mostră concludentă de netransparență a procesului legislativ. Experta Sorina Macrinici, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice, a adus acest exemplu, alături de altele, într-un studiu în care critică inclusiv lipsa de consultări publice despre modificări esențiale ce sunt propuse la proiecte de legi înainte ca acestea să fie votate.
„Fără niciun fel de consultare publică această propunere a fost inclusă într-un proiect care se examina în lectura a doua care nu ținea de acest subiect, ținea de unul total diferit.”
Sorina Macrinici constată că în cele mai multe cazuri amendamentele ce sunt propuse de deputați nu sunt publicate din timp, pentru a putea fi analizate de societatea civilă.
Primii care au descoperit legalizarea așa-numitelor benzinării duty-free au fost reporterii de la Ziarul de Gardă care au scris că această inițiativă i-a aparținut unui deputat care se declara „neafiliat” şi a fost votată în lipsa unei expertize anticorupție, dar si în lipsa dezbaterilor în plenul Parlamentului şi a unui aviz pozitiv al Guvernului.
Amendamentele nepublicate din timp au fost trecute cu vederea şi de președinție care a promulgat fără să cunoască legalizarea comerțului produselor petroliere în regim duty-free. La scurt timp după ce promulgase iniţiativa, preşedintele Igor Dodon declara jurnaliștilor că subiectul este unul suspect și că „îl va examina și va lua decizia” dacă să-l promulge sau ba, asta chiar dacă în realitate îl semnase deja.
Ulterior consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi a justificat semnătura şefului statului, spunând că respectivele amendamente nu au fost sub formă de o lege separată şi că Igor Dodon le-a promulgat nu din neatenție, ci pentru că aceste amendamente ar fi fost camuflate. Azi Maxim Lebedinschi le-a contestat la Curtea Constituţională.
„În sesizare se face referire la câteva aspecte: lipsa argumentării economice şi necesitatea acestor modificări şi lipsa avizului pozitiv al Guvernului care era obligatoriu. Atunci când se afectează veniturile şi cheltuielile bugetului de stat este necesar nu un simplu aviz al Guvernului, dar unul pozitiv. În cazul acestui proiect de lege Guvernul a spus expres că nu-l sprijină.”
Lebedischi a mai spus că, concomitent cu sesizarea depusă la Înalta Curte, şeful statului a promis elaborarea unui proiect de lege prin care va cere abrogarea amendamentele promulgate anterior, care, la părerea şefului statului, vor prejudicia bugetul de stat.
Deputaţii din opoziţie consideră că amendamentele au fost votate dubios şi că la mijloc ar fi o înţelegere cu actuala guvernare...
Deputatul care a propus iniţiativa, Vladimir Cernat, afirma anterior că aceasta ar aduce beneficii cetăţenilor care vor trece frontiera. Deputaţii din opoziţie consideră că amendamentele au fost votate dubios şi că la mijloc ar fi o înţelegere cu actuala guvernare. Puterea însă a negat pretinse interese ascunse.
Potrivit Ziarului de Gardă, ideea deschiderii unor benzinării duty-free la punctele de trecere a frontierei R. Moldova a aparţinut celui mai mare operator duty-free din R. Moldova, companiei „Dufremol”, patronată de familia controversatului primar de Orhei, Ilan Şor, condamnat în dosarul fraudei bancare şi cel care are conduce un business cu magazine duty-free. În autodenunţul pe care l-a depus în octombrie 2015 şi care a stat la baza condamnării ex-premierului Vlad Filat, Şor susţinea că ar fi negociat cu Filat comercializarea „produselor petroliere duty-free în zona vamală a R. Moldova”, iar fostul premier i-ar fi cerut în schimb un milion de dolari americani. Atunci iniţiativa nu a mai fost promovată, ca să fie reluată acum şi votată în circumstanțe incerte.
