Linkuri accesibilitate

Leonid Litra: „Există o mică rază de speranță privind schimbul de prizonieri și încetarea focului în estul Ucrainei”


Leonid Litra

Un interviu cu Leonid Litra, cercetător superior la Centrul Noua Europa din Kiev, Ucraina.

Kievul și Moscova au căzut de acord asupra unui schimb de prizonieri după principiul „toți pentru toți”, până la sfârșitul acestui an. De asemenea, părțile au convenit asupra retragerii parțiale a forțelor de pe linia frontului în regiunea Donbas, pe trei segmente noi, care urmează a fi stabilite ulterior, până în luna martie, anunță un comunicat de presă comun, după prima întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi au purtat discuții luni, la Paris, în cadrul așa-numitului format Normandia, la care au participat cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron. Leonid Litra, cercetător superior la Centrul Noua Europa din Kiev sugerează că după această întrevedere popularitatea lui Zelenski va crește în Ucraina.

Un interviu cu Leonid Litra, cercetător superior la Centrul Noua Europă de la Kiev
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:44 0:00
Link direct

Europa Liberă: La Paris, cei patru lideri – ai Ucrainei, Rusiei, Germaniei și Franței – s-au întâlnit pentru summitul de pace, așa-numitul „format Normandia”, menit să restabilească și să găsească o soluție pentru conflictul din estul Ucrainei. Se poate spune că a fost relansat procesul de pace în Ucraina? Ce evoluții pot urma în relația Kiev-Moscova?

Leo Litra: „Se poate spune că a fost relansat procesul de negocieri privind pacea în estul Ucrainei. A avut loc prima întâlnire între președintele Zelenski și liderul de la Kremlin. Această întâlnire a fost pregătită foarte mult timp, inclusiv prin implementarea anumitor precondiții din partea Ucrainei. Cei doi lideri au discutat pe agende diferite, dacă putem spune așa, pentru că președintele Zelenski a menționat că cel mai important pentru el sunt oamenii, în primul rând încetarea focului și schimbul de prizonieri, deci întoarcerea ucrainenilor acasă, iar pentru liderul rus cele mai importante argumente au fost legate, mai curând, de alegeri în regiunea necontrolată de Ucraina și acea frontieră dintre Ucraina și Rusia care nu este controlată, deocamdată, de autoritățile constituționale de la Kiev.

De la stânga la dreapta: Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron, Vladimir Putin și Angela Merkel, la reuniunea de la Paris. 9 decembrie 2019
De la stânga la dreapta: Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron, Vladimir Putin și Angela Merkel, la reuniunea de la Paris. 9 decembrie 2019

De asta nu putem numi ceea ce s-a întâmplat ieri un succes, însă putem fi puțin optimiști, așa, relativ optimiști, realiști în ceea ce privește summitul de ieri, pentru că a avut loc relansarea acestor negocieri și există o mică rază de speranță privind schimbul de prizonieri și încetarea focului în estul Ucrainei.”

Europa Liberă: Dar de ce nu s-a spus aproape nimic despre restituirea controlului frontierei cu Federația Rusă în zonele ocupate din Donbas?

Leo Litra: „S-a spus, dar ceea ce s-a spus, dimpotrivă, a accentuat încă o dată că există poziții diametral opuse între părțile implicate în conflict. Și asta a menționat și președintele Zelenski, și liderul de la Kremlin.

Rusia vrea îndeplinirea ad-litteram a acestui acord...


Dacă Rusia vede implementarea acordului de la Minsk ad-litteram, ceea ce înseamnă că Ucraina începe a primi controlul asupra acestei frontiere doar din ziua întâi după alegerile din regiune, iar poziția Ucrainei este că aceasta-i o prevedere nejustă, nedreaptă vizavi de Ucraina, care nu poate asigura un proces electoral cu adevărat democratic, un proces electoral care nu este amenințat de Rusia, care nu comportă riscuri evidente asupra integrității acestui proces electoral. Din cauza asta, ceea ce a menționat președintele Zelenski în conferința de presă a fost foarte clar că așa cum vede el transferul controlului la frontieră, el trebuie să aibă loc până la alegeri și acesta a fost, de fapt, unul din principalele argumente ale lui Zelenski atunci când se vorbea de revizuirea Acordului de la Minsk, pentru că Rusia vrea îndeplinirea ad-litteram a acestui acord, Zelenski vrea o revizuire, un acord mai flexibil, lucru care a fost cumva sprijinit și de cancelarul Germaniei, care spunea că acest acord, dacă un există un acord între negociatori, s-ar putea să fie mai flexibil și s-ar putea să fie actualizat astfel încât să reflecte acele probleme care există acum.”


Europa Liberă: Liderii german și francez au insistat asupra așa-numitei „formule Steinmeier”, acceptate de Kiev și care prevede acordarea unui statut special regiunilor separatiste din Donbas, Rada Supremă de la Kiev ar trebui să voteze pentru întărirea legii privind statutul special al anumitor regiuni din Donbas și pentru implementarea acestei formule în legislație. Deputații ar putea să susțină acest demers?

Leo Litra: „Deputații vor susține acest demers, dacă președintele Zelenski îl va susține, pentru că așa cum formațiunea președintelui are majoritate în parlament, eu cred că există o mare probabilitate de a sprijini acest demers, dacă președintele va arăta public sprijin față de prelungirea acestei legi sau de adoptarea unei legi noi. Din câte vedem acum, în declarație se vorbește mai curând despre prelungirea legii existente pentru un anumit termen și nu de o lege nouă care ar lua în calcul toate demersurile Rusiei, pentru că așa cum vede Rusia această lege este imposibilă în acest moment din punctul de vedere al Ucrainei, pentru că Ucraina este un stat unitar și orice competențe la nivel local pot fi garantate doar în limitele Constituției. Ceea ce vrea Rusia este, de fapt, o federalizare ascunsă într-un fel, lucru care nu se poate întâmpla.

Eu cred că orice președinte al Ucrainei este, oricât de mult ar dori soluționarea acestui conflict, și am avut impresia că Zelenski este chiar interesat de a soluționa acest conflict cât mai repede și de a avea pace în estul Ucrainei, orice lider este prizonierul opiniei publice și al presiunilor care se fac din partea societății în Ucraina. Și există o mare presiune, au fost trasate linii roșii din partea societății care indică limitele unui potențial acord, unei potențiale înțelegeri dintre Ucraina și Rusia.”

Europa Liberă: Dar acum se vorbește strict doar despre statutul special al unor regiuni din Donbas și nimic despre Crimeea?

Leo Litra: „Deocamdată, Crimeea nu se discută, într-adevăr.

„Formatul Normandia” nu discută situația legată de Crimeea...

Din ceea ce cunosc, Rusia refuză să discute acest subiect, pentru că ea consideră că Crimeea este parte a Rusiei și nu poate să fie discuții asupra acestui subiect, deși în conferința de presă președintele Zelenski a menționat și Crimeea, dar nu ca parte a discuțiilor care au avut loc, ci ca poziție prezentată de către societatea ucraineană, că Ucraina își dorește pace în estul Ucrainei și preluarea controlului asupra acestor teritorii și reîntoarcerea Crimeii, bineînțeles. Dar în acest moment „formatul Normandia” nu discută situația legată de Crimeea.”

Europa Liberă: Și spiritele la Kiev, cel puțin, cum sunt, ce arată atmosfera de acolo? Este susținut liderul Zelenski de către cetățeni?

Leo Litra: „Sprijinul față de Zelenski în ceea ce privește strategia lui de a pune capăt acestui război este mai mare. Era cumva o așteptare, o suspiciune asupra faptului că Zelenski ar putea face unele concesii Rusiei, care nu reprezintă interesele Ucrainei. Aceste suspiciuni erau legate mai degrabă de faptul că el nu are experiență, iar Putin este un negociator foarte iscusit, care cunoaște dosarul foarte bine, dar iată că aceste temeri nu s-au adeverit.


Președintele Zelenski a menționat în conferința de presă foarte clar care sunt liniile roșii ale Ucrainei, și anume: integritatea teritorială și imposibilitatea de a federaliza Ucraina. Doi: imposibilitatea de a schimba vectorul de dezvoltare externă, se are în vedere, în primul rând, cursul spre Uniunea Europeană și spre NATO și trei: orice compromisuri nu pot afecta integritatea teritorială a Ucrainei și se are în vedere și Donbasul, și Crimeea.”

Europa Liberă: Dar acest dezgheț al dialogului politic la nivel înalt Kiev-Moscova ar însemna că s-ar putea ajunge la un compromis și privind tranzitul de gaze dintre Ucraina și Rusia și că până la urmă totuși nimeni nu va îngheța la iarnă?

Leo Litra: „Această situație a fost discutată, a fost și în conferința de presă, dar ideea este că următoarea întâlnire în „formatul Normandia” va avea loc în patru luni, așa cum au anunțat liderii, iar un contract trebuie să fie semnat până la sfârșitul anului. De aceea vor exista în continuare negocieri la nivelul miniștrilor care răspund de sectorul energetic și acei care sunt implicați în managementul companiilor care se ocupă de sectorul energetic.


Ucraina nu este atât de vulnerabilă cum era ceva timp în urmă, ucrainenii au în acest moment o așteptare strategică, ei își pot permite să aștepte, pentru că mai mult de jumătate din producția de gaze în Ucraina este asigurată din surse interne, cealaltă jumătate este importată prin reversul din UE și Ucraina are în acest moment în depozitele sale o mare cantitate de gaz, care îi permite o flexibilitate în negocieri.

Moldova a pierdut foarte mult timp, spre deosebire de Ucraina...

Alt lucru e că Moldova este vizată în acest moment și nu doar Moldova, pentru că Moldova a pierdut foarte mult timp, spre deosebire de Ucraina și nu s-a asigurat că are un revers, are o conductă funcțională deja, care să-i permită să se asigure cu gaze în cazul în care nu există un contract de tranzit între Ucraina și Rusia.”

Europa Liberă: Dar aceste înțelegeri sau început de înțelegeri între Zelenski și Putin ar putea să aibă un impact și asupra soluționării problemei transnistrene?

Leo Litra: „Eu cred că aceste conflicte sunt legate între ele și orice rezolvare trebuie să fie, înainte de toate, în interesul cetățeanului, al statului și să fie durabilă, pentru că nu putem rezolva acest conflict mâine atât în Ucraina, cât și în Moldova, dar el poate provoca și mai multe nemulțumiri, și mai multe tulburări în societate, pentru că, de exemplu, dacă luăm Ucraina, există dispoziții foarte diferite: 20 la sută din populație își doresc ca aceste teritorii să fie întoarse cu forța, dacă nu-i posibil altfel, 30 își doresc compromis, dar nu cu orice preț ș.a.m.d.


Avem o societate polarizată și pentru Moldova Ucraina a fost, cel puțin din 2014, când s-a început agresiunea Rusiei, a fost un scut viu care a apărat Moldova de o frontieră directă cu Rusia. Iar rezolvarea unui conflict sau a altuia va avea impact nemijlocit asupra celuilalt, este, de fapt, un laborator. Și eu cred că Ucraina a învățat anumite lecții și din Republica Moldova. Chiar și aceeași cerință a Rusiei de a purta negocieri directe între Kiev și liderii separatiști din estul Ucrainei nu a fost îndeplinită anume din cauza faptului că Moldova a căzut în această capcană și Ucraina nu vrea să repete aceeași experiență. Și este un lucru bun, pentru că acest lucru nu-i permite Rusiei să-și scoată responsabilitatea de pe umerii proprii pentru acest conflict și să o pună pe umerii Kievului și ai așa-numiților lideri din estul Ucrainei.”

XS
SM
MD
LG