E pandemie, criză economică mondială, amenințare de penurie alimentară, dar Iulian Chifu, analist publicat pe blogurile Adevărul, se uită cu atenție la tot ce ar putea contribui la slăbirea poziției lui Vladimir Putin la Kremlin. Titlul merge mai departe decât analiza, sugerând că Putin ar putea fi „aruncat pe scări” chiar înainte de finalul mandatului. E drept, în Rusia multe nu merg bine în noua situație. Mai întâi, e scăderea dramatică a prețului petrolului, inclusiv de pe urma încăpățânării lui Putin de a nu accepta propunerea statelor membre OPEC de scădere a producției. Acum, Arabia Saudită s-ar fi răzbunat crunt, inundând piața cu petrol de care nu are nimeni nevoie. Rubla a pierdut 3% din valoare numai într-o singură zi, iar Banca Centrală a Rusiei pompează cu nemiluita din rezervă ca să tempereze prăbușirea, cu consecințe riscante pe termen mediu. Coronavirusul a adăugat nevoi acute de investiții pentru ca numărul tot mai mare de bolnavi să poată fi tratați, mai ales că Vladimir Putin a făcut acea greșeală inițială spunând că Rusia nu va avea nicio problemă pentru că a închis granițele la timp. În clipa de față, epidemia este în fază explozivă în Federație, foarte departe de vârful ei, cu peste 5600 de cazuri noi înregistrate într-o singură zi. Vladimir Putin nu s-a arătat multă vreme la față. Acum a revenit și și-a asumat public că va urma o perioadă critică. Nu a putut face nici referendumul dorit pentru schimbarea Constituției și instalarea sa pe viață la președinție (data programată era chiar azi), iar susținerea pentru această idee ar fi scăzut deja sub 50%, susține Chifu. Concluzia sa este că e lucru dovedit: „liderii populişti au probleme pe toate meridianele cu prezenta criză”, iar liderul rus nu face excepție.
Într-o analiză preluată de contributors.ro de pe site-ul IPN, analistul Denis Cenușă scrie despre potențialul de susținere a nevoilor pe timp de criză de către NATO, care dispune de „mecanisme de răspuns civil mai diverse, operaționale și respectiv mai eficace decât instrumentele posedate în prezent de UE”. Mai multe țări au solicitat déjà sprijin din partea Alianței. Între ele și Republica Moldova, în virtutea Parteneriatului pentru Pace. Numai că, scrie Denis Cenușă, solicitarea de ajutor din partea autorităților moldovenești, recepționată pe 1 Aprilie și primind răspuns de confirmare chiar a doua zi, a fost prea abundentă. S-a cerut practic tot : de la mănuși și medicamente până la termometre cu infraroșii și ventilatoare. Unele materiale solicitate de Moldova numărau sute de mii sau chiar milioane de unități, cum ar fi costumele de unică folosință (1 milion) sau mănușile de examinare (14 milioane). Ce nu s-a cerut, deși era până la urmă prioritar, a fost din categoria echipamentelor pentru protecția medicilor. Materialele încă nu au fost livrate. Denis Cenușă amintește că relația din ce în ce mai strânsă a președintelui Igor Dodon cu Moscova, cu Vladimir Putin în speță, ar putea fi o parte din explicație.
