În Ucraina, un tribunal a permis procuraturii accesul la informaţiile de pe telefonul mobil al jurnalistei de investigaţie a Europei Libere Natalia Sedleţka, pentru o perioadă de 17 luni, spre protestul vocal al SUA, UE şi OSCE. Natalia Sedlețka este autoarea unuia dintre cele mai importante programe de investigații ale Europei Libere, „Scheme”, program ce a avut în vizor, pentru suspiciune de acte de corupție, importanți funcționari de stat ucraineni, printre care pe procurorul general Iuri Luțenko sau pe președintele Petro Poroșenko. Daria Kaleniuk, directoarea unei organizaţii neguvernamentale de luptă cu corupţia de la Kiev, spune într-un interviu cu Europa Liberă că o asemenea decizie reflectă, de fapt, lupta lumii vechi şi corupte, întruchipată de procurorul general Iuri Luţenko, împotriva unei lumi noi, în frunte cu directorul Biroului Naţional Anticorupţie al Ucrainei, Artiom Sîtnik, care a început să-i tragă la răspundere pe marii corupţi. Analistul moldovean stabilit de câţiva ani la Kiev Leo Litra crede, la rândul lui, că această decizie arată că pentru puterea de la Kiev interesul electoral este în acest moment mai puternic decât cel de a rămâne lider regional în realizarea reformelor europene.
Decizia instanţei permite Procuraturii Generale să verifice datele convorbirilor telefonice pe care jurnalista redacției ucrainene a postului nostru de radio Natalia Sedlețka le-a purtat timp de un an și jumătate, în 2016 și 2017. Cazul își are rădăcinile într-o anchetă penală în cazul presupusei divulgări a secretelor de stat jurnaliștilor, în 2017, de către Artiom Sîtnik, directorul Biroului Național Anticorupție al Ucrainei. Mai întâi, procurorii i-au cerut jurnalistei să divulge sursele, iar când au primit refuz, au mers pe calea judiciară.
Daria Kaleniuk, directoarea Centrului de combatere a corupţiei de la Kiev, o organizaţie neguvernamentală ce sprijină şi jurnalismul de investigaţie, se arată îngrijorată de decizia pronunţată de instanţa ucraineană:
„Puterea ucraineană se teme de jurnaliştii de investigaţie. Pentru că aceşti jurnalişti deconspiră cazuri de corupţie a unor oameni extrem de influenţi în Ucraina. Şi o fac foarte profesionist, demonstrând fiecare afirmaţie cu probe. Şi dat fiind faptul că sistemul de justiţie din Ucraina deocamdată nu s-a reformat, iar noile instituţii anticorupţie sunt expuse unei presiuni permanente, funcţionarii corupţi se împiedică de aceşti jurnalişti de investigaţie.
În acelaşi timp, aceşti jurnalişti îi fac probleme procurorului general Luţenko, care, iată, şi-a permis, sub un pretext iluzoriu, să primească acces la datele telefonice ale Nataliei Sedleţka. „Scheme” este un program extrem de influent în Ucraina. Jurnaliştii de la „Scheme” dau dovadă de cele mai înalte standarde de jurnalism. Şi „Scheme” a relatat nu o dată despre procurorul general şi anturajul lui. Această emisiune încurcă puterii. Această emisiune ajută oamenii să primească informaţie ascunsă. E evident interesul procurorului general să găsească ceva în activitatea Nataliei prin ce să-i poată închide gura.”
Daria Kaleniuk mai spune că această decizie ce nu este unică. Pprobleme similare are şi o altă jurnalistă de investigaţie de la Kiev, Kristina Berdinski, dar şi anumiţi activişti anticorupţie, iar acest fapt reflectă o luptă mai profundă şi mai serioasă decât cea între putere şi presă.
„Noi în acest caz avem două lumi: una veche şi coruptă în care trăieşte procurorul general. Şi o lume nouă, pe care o întruchipează Artiom Sîtnik şi structura sa anticorupţie, care a început să-i tragă la răspundere pe funcţionarii corupţi. Deci, un sistem unde există dreptate, există pedeapsă pentru corupţie, există un risc real pentru funcţionarii corupţi, inclusiv Luţenko. Este evident că datele telefonice pentru nu an şi jumătate e prea multă informaţie şi nu există nicio justificare de ce are nevoie procuratura de atât de multă informaţie. Mai ales într-un caz care este cât de cât ancorat temporar.”
Leo Litra, analistul de la Chişinău stabilit de mai multă vreme la Kiev, spune, la rândul lui, că prin acest demers, autorităţile ucrainene arată că toate celelalte raţiuni pălesc în faţa interesului electoral al puterii:
„Este important să vedem în ce context au loc aceste evenimente. Ucraina e în an preelectoral şi multă informaţie care apare în presă capătă o altă conotaţie sau un alt preţ decât cu un an în urmă. Ceea ce s-a întâmplat cu jurnalista Natalia Sedleţka arată că autorităţile au văzut în emisiunile ei informaţii care nu trebuiau să apară în presă, care influenţează discursul politic.
Există şi a anumită continuitate: anul trecut, Ucraina a introdus pentru experţii anticorupţie obligativitatea să-şi declare veniturile, un gest văzut de toată lumea ca o modalitate de a pune presiune pe societatea civilă. Acum, acest caz e perceput ca un semnal că Ucraina pune presiune pe jurnaliştii de investigaţie.
Aceste cazuri pun în lumină proastă Ucraina...
Este important să se facă dreptate în acest caz. Pentru că APCE le-au reamintit autorităţilor ucrainene că dreptul la anonimitatea surselor jurnaliştilor este garantat şi cred că este o remarcă foarte potrivită. Mulţi îşi dau seama că probabil jurnalista va obţine câştig de cauză la CEDO În contextul în care Ucraina se poziţionează ca lider regional în realizarea Acordului de Asociere, aceste cazuri pun în lumină proastă Ucraina.”
Directoarea centrului de Investigaţii Jurnaliştice de la Chişinău, Cornelia Cozonac, căreia i-am solicitat o părere despre cazul jurnalistei Sedleţka, spune că nu există practic un abuz mai mare în raport cu un jurnalist de investigaţie decât cel de a-l forţa să-şi divulge sursele:
Se va crea un precedent extrem de periculos pentru întreaga regiune...
„Este foarte grav pentru că îţi deconspiri absolut toate sursele, nu doar cele ce ţin de cazul pe care pretind că îl investighează autorităţile. Într-un an și jumătate jurnalista a avut foarte multe convorbiri, cu multe surse, persoane care au comunicat anumite informaţii - toate aceste date vor fi deconspirate şi este foarte grav. Jurnalista e pusă într-o situaţie foarte dificilă. Asta poate duce la autocenzură, pentru că şi alţi jurnalişti de investigaţie se vor teme în continuare să aleagă teme grave legate de corupţie. Dacă va rămâne în vigoare acea decizi, şi nu va fi retrasă sau anulată, şi nu vor fi sancţionate persoanele, se va crea un precedent extrem de periculos pentru întreaga regiune.”
Urmare a deciziei din 27 august a tribunalului Peciorsk din Kiev, Statele Unite, Uniunea Europeană și organizațiile de media care apăra libertatea presei și-au exprimat îngrijorarea, în timp ce Radio Europa Liberă/Libertatea a contestat în instanţă decizia. Ambasada americană în Ucraina a scris pe rețeaua Twitter că decizia instanței „transmite un mesaj îngrijorător și va avea efecte asupra libertății presei și eforturilor anticorupție din Ucraina”.
Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene, Federica Mogherini, a spus că decizia curții „ridică serioase semne de întrebare”. Iar OSCE, prin vocea reprezentantului pentru libertatea presei, Harlem Désir, a spus că jurnalismul de investigație „joacă un rol esențial în societate și că jurnaliștii de investigație trebuie să poată să își apere sursele”.
