Linkuri accesibilitate

Luptele din Gaza blochează sute de pacienți în cel mai mare spital al enclavei


Tabăra de refugiați palestinieni din perimetrul celui mai mare spital, al-Shifa, din orașul Gaza, 7 noiembrie 2023.
Tabăra de refugiați palestinieni din perimetrul celui mai mare spital, al-Shifa, din orașul Gaza, 7 noiembrie 2023.

În ultima săptămână, încă 200.000 de oameni s-au refugiat din nordul Gazei spre sudul enclavei asediate de armata israeliană, a informat Biroul ONU pentru Afaceri Umanitare. Se întețesc și luptele în jurul principalelor spitale din nordul Fâșiei Gaza.  

Biroul ONU pentru Afaceri Umanitare (OCHA), citat de AP, precizează că în spitalele care nu mai funcționează, din lipsă de carburanți și medicamente, mai sunt blocați sute de pacienți și personal medical. Doar un spital din nord mai poate primi acum pacienți, restul servesc, în cea mai mare parte, drept adăposturi pentru refugiați.

În această situație se află și cel mai mare spital din enclavă, al-Shifa din orașul Gaza, înconjurat acum de trupele israeliene.

Un purtător de cuvânt al armatei israeliene declara marți dimineață pentru televiziunea publică germană că spitalele pun o problemă strategică deosebit de complicată pentru că ar fi folosite de Hamas drept depozite de arme și centre logistice și de coordonare. „Știam asta de ani de zile” a spus Arye Shalicar. „Este motivul pentru care cerem insistent ca pacienții din aceste spitale să fie evacuați spre sud și oprim atacurile pentru câteva ore pe zi, pentru a garanta siguranța celor care pleacă”, a mai spus el.

Hamas respinge aceste acuzații.

Hamas este recunoscută drept organizație teroristă de Statele Unite, Uniunea Europeană și o serie de țări occidentale.

Războiul dintre Israel și Hamas, aflat acum în a șasea săptămână, a fost declanșat de atacul terorist al organizației islamiste pe 7 octombrie, când într-o singură zi au fost uciși 1200 de israelieni iar alți peste 240, militari și civili, au fost luați ostateci.

Masacrul din 7 octombrie a provocat replica militară dură a Israelului, care a început prin lovituri aeriene intense timp de aproape trei săptămâni, după care au fost trimise trupe și tancuri în nordul Fâșiei Gaza. De la început, Israelul a instituit și o blocadă totală a enclavei palestiniene.

Mii de civili palestinieni au fost uciși iar enclava, cu o populație de peste 2 milioane de locuitori, a fost parțial distrusă.

Spitalele și dreptul internațional

Luni, armata israeliană a publicat imagini ale unui spital de copii în care forțele sale au intrat în weekend, arătând arme pe care a spus că le-a găsit în interior, precum și camere din subsol în care se crede că Hamas ar fi ținut ostatici.

Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a respins acuzațiile, declarând că subsolul spitalului fusese folosit ca refugiu pentru persoanele strămutate.

Între timp, continuă luptele dintre forțele israeliene și combatanții grupării extremiste din jurul celui mai mare spital din Gaza - Al Shifa, în care s-ar mai afla aproximativ 650 de pacienți și 500 de angajați, împreună cu aproximativ 2500 de palestinieni refugiați, potrivit autorităților palestiniene, citate de AP.

Mark Regev, consilier principal al premierului israelian, a susținut că Hamas este de vină pentru transformarea spitalului Al-Shifa „într-o zonă de război”.

El a spus pentru BBC că Hamas „a construit în mod deliberat” infrastructura militară sub spital și că „a folosit acei copii pentru a-și proteja mașina militară”.

Luni, agențiile internaționale de presă relatau, citând surse palestiniene, că mai mulți noi născuți prematuri ar fi murit, din cauza lipsei de electricitate pentru incubatoare. Marți, armata israeliană a declarat că va muta incubatoarele în Israel, relatează AP.

Dreptul internațional oferă spitalelor protecție specială în timpul războiului. Spitalele pot pierde aceste protecții dacă combatanții le folosesc pentru a ascunde luptători sau pentru a depozita arme, dar personalul și pacienților trebuie să li se dea o mulțime de avertismente pentru evacuare, iar prejudiciul adus civililor nu poate fi disproporționat față de obiectivul militar, precizează AP.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii a încercat luni să evacueze aproximativ 6.000 de oameni dintr-un alt spital din orașul Gaza, Al-Quds, dar a spus că a renunțat din cauza bombardamentelor și a luptelor de stradă.

Poziția Statelor Unite

Spitalele din Fâșia Gaza „trebuie protejate”, a declarat luni președintele american Joe Biden.

„Speranța și așteptarea mea sunt că vor exista acțiuni mai puțin intruzive în ceea ce privește spitalele”, a completat președintele american.

El a menționat că oficialii americani „rămân în contact cu israelienii” pentru a asigura o pauză în lupte care să permită eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas. „Rămân oarecum plin de speranță, dar spitalele trebuie protejate”, a adăugat Biden.

Guvernul israelian a transmis Casei Albe că este pregătit să furnizeze combustibil spitalelor pentru a se asigura că acestea pot continua să funcționeze. În unele cazuri, oficialii israelieni au spus că nu au putut comunica cu administratorii de spitale.

Refugiații din sud

Israelul a îndemnat civilii din nordul Fâșiei să se refugieze în sud, regiune care însă nu este ferită de atacurile aeriene israeliene. Adăposturile organizate de ONU în sud sunt supraaglomerate, cu o medie de o toaletă pentru 160 de persoane, relatează AP.

În total, aproximativ 1,5 milioane de palestinieni, mai mult de două treimi din populația Fâșiei Gaza, au fost obligați să-și abandoneze casele.

Agenția ONU pentru refugiații palestinieni, care încearcă să ofere servicii de bază pentru peste 600.000 de persoane adăpostite în școli și alte facilități din sud, a declarat că ar putea rămâne fără combustibil, așa că miercuri ar putea fi obligată să oprească majoritatea operațiunilor umanitare. Mai mult, se plânge că nu poate aduce suficiente alimente și medicamente prin singurul punct de trecere deschis, cel de la Rafah spre Egipt, relatează AP.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG