Aflat la New York, unde participă la sesiunea Adunării Generale ONU președintele Igor Dodon a avut o primă întrevedere cu omologul său de la Cotroceni Klaus Iohannis. Deși a numit-o drept „scurtă întrevedere”, spune că în cadrul discuțiilor cei doi demnitari au parcurs întreaga agendă a relațiilor bilaterale. Deputatul român liberal Matei Dobrovie vorbește despre diferențe de mesaje la Chișinău și București.
Europa Liberă: „Este o întrevedere în marja Adunării Generale a ONU, nu o vizită directă a lui Igor Dodon în România sau a lui Klaus Iohannis în Republica Moldova. Bun, ca și teme discutate, din ceea ce reiese, am citit cu mare interes comunicatele făcute publice de cei doi președinți și am constatat că președintele Iohannis a pus câteva accente foarte importante, și anume: faptul că România și președintele susțin în mod ferm parcursul european al Republicii Moldova, susțin europenizarea și reforma în justiție și, mai mult decât atât, extrem de important, că România nu va accepta o federalizare a Republicii Moldova și este foarte preocupată de dosarul transnistrean.
N-am văzut în ultima vreme, cel puțin din partea președintelui, o afirmare atât de clară a unui principiu care evident a ghidat politica externă românească de multă vreme, mai ales în actualul context în care au existat îngrijorări, iată că președintele Iohannis vine să spună acest lucru.”
Europa Liberă: Și când spune că este important de evitat orice soluție care implică federalizarea Republicii Moldova sau o altă formulă care ar afecta vectorul pro-european al țării, înseamnă că Bucureștiul va continua să joace acest rol de avocat al Republicii Moldova pe calea eurointegrării?
Matei Dobrovie: „Exact, exact! Și ce mi s-a părut interesant este faptul că Igor Dodon a menționat foarte pe scurt această întâlnire cu dl Iohannis pe site-ul Președinției Republicii Moldova și pe pagina sa de Facebook...”
Europa Liberă: Dar a subliniat caracterul strategic al cooperării moldo-române?
Matei Dobrovie: „Corect, da, dar a omis să spună acest lucru care apare în comunicatul Președinției române, și anume că l-ar fi asigurat Igor Dodon pe Klaus Iohannis că integrarea europeană rămâne o prioritate pentru el în ceea ce privește integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Deci, fiecare mesaj arată totuși anumite nuanțe. Igor Dodon, se spune în comunicatul emis de președintele Klaus Iohannis, ar fi fost de acord cu ideea că nu e bună federalizarea, dar ar fi vorbit despre un statut special al Transnistriei, iar aici vedem faptul că Igor Dodon nu este dispus să renunțe la această idee promovată de Rusia.
Acest statut special înseamnă tot federalizare, e practic un eufemism pentru federalizare...
După părerea mea, acest statut special înseamnă tot federalizare, e practic un eufemism pentru federalizare, nu e clar, în prima fază nimeni nu explică ce înseamnă exact, dar am văzut foarte bine că despre aceste lucruri se vorbea în toate discuțiile mai vechi care au existat și scopul era de fiecare dată ca prin acest statut special partea să controleze întregul și, practic, Transnistria să aibă posibilitatea de a impune un veto, de a controla politica externă a întregii țări așa-zise reintegrate Republici Moldova și a bloca, practic, ceea ce înseamnă opțiunile de aderare, fie că vorbim de Uniunea Europeană, fie că vorbim de NATO, o discuție mai complicată. Practic, Igor Dodon în continuare bate monedă pe această așa-zisă politică echilibrată și, totodată, încearcă să împingă înainte și o agendă pro-rusă clară, care este deghizată, fie că o numim federalizare, fie că o numim statut special, e clar că Rusia nu renunță la aceste planuri.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus că vedeți diferențe de nuanțe în ceea ce a transmis Klaus Iohannis și ceea ce a înțeles Igor Dodon și a transmis și el, dar Klaus Iohannis s-a înscris în cursa prezidențială, mai vrea un mandat la Cotroceni; Igor Dodon rămâne a fi liderul informal al socialiștilor, în Republica Moldova urmează să aibă loc alegeri locale generale. Ambii s-ar putea să vrea să aibă și capital politic, nu?
Matei Dobrovie: „Se poate interpreta și în această cheie, evident, electorală, dar mai este și un alt lucru, și anume am văzut că Igor Dodon amintea faptul că România este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, practic, o recunoaștere implicită a faptului că, deși își dorește apropierea de Rusia, până la urmă, asistența financiară, banii și tot suportul vin dinspre România, dinspre Uniunea Europeană și dinspre Statele Unite.
În ultima vreme, Igor Dodon nu mai este cel care a fost, nu l-ați mai auzit spunând că va denunța Acordul de Asociere, nu l-ați mai auzit făcând așa declarații tranșante, pentru că, fiind un președinte oportunist, el știe foarte bine că banii vin, de fapt, dinspre Occident, dinspre România și că există o necesitate pentru a avea relații bune cu Uniunea Europeană și cu România, pentru că altfel, fără finanțări, Republica Moldova efectiv va intra în colaps, fără parteneri, inclusiv fără fonduri din Uniunea Europeană, Statele Unite și România.
Pe de altă parte, Rusia nu poate să livreze aceste lucruri. Totuși, Igor Dodon încearcă să facă acest balans și vedem că actuala alianță de guvernare încearcă cumva să împartă rolurile, au trecut în acest protocol, acord semnat de curând faptul că încearcă să lase la o parte orice dispute geopolitice, orice lucruri care ar putea să dezbine societatea și să creeze conflicte în cadrul coaliției, încercând să se concentreze mai ales pe ceea ce ține de reformele interne, mai ales ale justiției, dar rămâne de văzut dacă pe termen lung această ignorare a chestiunii geopolitice va funcționa.”
Europa Liberă: Dar de acolo, de la București, cum se vede repartizarea rolului de promotor al politicii externe în Republica Moldova? Acest vector al politicii externe este împărțit între șeful statului și șefa Guvernului?
Matei Dobrovie: „Orientarea asumată de Guvernul Maia Sandu este clar pro-europeană. Pe de altă parte, la fel de clar este că orientarea socialiștilor și a lui Dodon este total contrară, adică este pro-Uniunea Economică Eurasiatică și apropierea de Rusia, deci este o politică externă multivectorială, o politică externă încrucișată cumva, pentru că, pe de o parte, reflectă - așa cu s-a văzut și din rezultatele alegerilor - preferințele și opiniile populației care are parțial o altă orientare, în funcție de electorat, dar, pe de altă parte, a fost o singură șansă de a menține, paradoxal, prin această alianță contra naturii, de a menține parcursul pro-european, de fapt, de a-l redresa.
Această încercare de a ocoli chestiunile de geopolitică va fi tot mai dificilă în viitor...
Pentru că până acum ce aveam? Aveam un Guvern așa-zis pro-european, care avea retorică pro-europeană, dar însoțită, în loc de reformele reale, de corupție, de sărăcirea cetățenilor și de instituții capturate. Ca urmare, pentru decapturarea instituțiilor, pentru revenirea la un sistem electoral proporțional, pentru crearea unor premise de democrație funcțională a fost necesară această alianță între două forțe total opuse pentru a dezmembra acest sistem oligarhic. Pe termen lung însă cred că aceste două forțe sunt incompatibile prin orientarea lor, astfel încât acest mers pe sârmă, să spun așa, această încercare de a ocoli chestiunile de geopolitică cred că va fi tot mai dificilă în viitor și pentru că Republica Moldova rămâne totuși cu niște probleme mari legate de prezența trupelor rusești, ilegală, pe teritoriul țării, legate de nesoluționarea conflictului transnistrean, legate de acele muniții care nu au fost distruse și, evident, elefantul din cameră despre cum ar fi soluționată această problemă a Transnistriei.
Ce ar însemna? Ca urmare, cred că aceste chestiuni vor fi greu de scos de tot de pe agendă. Pot să înțeleg de ce în momentul de față preocuparea principală este pe reformele interne și aici se va vedea, de fapt, dacă socialiștii chiar vor să continue aceste schimbări sau le blochează, pentru că nu e suficient ca Blocul ACUM să le dorească, ele trebuie aprobate și de socialiști, care au mai multe locuri în Parlament, pe de o parte, pe termen lung există și riscul ca prin această coabitare la un moment dat să fie tras la răspundere mai dur Guvernul ACUM, format în mare parte de ACUM, decât socialiștii care pot să se prezinte cumva și la putere, și în opoziție în funcție de cum le e interesul.”
Europa Liberă: Șefa Guvernului, Maia Sandu, are preconizată o vizită la Moscova, ar putea să se întâlnească cu omologul său rus. Cum vedeți această plecare a dumneaei la Moscova?
Matei Dobrovie: „Sincer să fiu, prefer să se ducă Maia Sandu în Rusia, decât Igor Dodon, pentru că Maia Sandu cu siguranță apără interesul Republicii Moldova acolo, pe când Igor Dodon de foarte multe ori s-a comportat ca un agent de influență sau un servitor al intereselor Rusiei mai degrabă decât al Republicii Moldova. Din punctul acesta de vedere, cred că Maia Sandu are legitimitatea să discute cu Rusia, mai ales că există multe probleme nerezolvate care sunt importante pentru cetățeni. Dacă ne referim numai la chestiunea gazelor, la negocierea unui nou acord privind prețurile, tranzitarea gazelor prin Ucraina care ar putea fi oprită, cred că Maia Sandu este mult mai indicată să ducă aceste discuții grele, apărând cu adevărat interesele Republicii Moldova, decât Igor Dodon, care este slujitor al intereselor rusești. Ca urmare, nu văd aici o problemă și m-am uitat puțin pe Constituția Republicii Moldova să văd cum sunt împărțite aceste atribuții de politică externă, n-am găsit decât două articole care să facă referire la aceasta și înțeleg că totuși nici președintele nu poate să acționeze pe cont propriu și un rol important chiar și în politica externă îl are și Parlamentul.”
