Linkuri accesibilitate

Mihai Mogîldea: „Este trist că autoritățile nu au încercat măcar introducerea votului prin corespondență”


Protest al diasporei în fața CEC de la Chișinău, 31 iulie 2018

Trei europarlamentari conservatori cu funcții cheie în relația Parlamentului European cu Chișinăul au spus, marți, că integritatea procesului electoral din Republica Moldova ar fi subminată de Partidul Socialiștilor pentru a-l ajuta pe președintele Igor Dodon să câștige alegerile prezidențiale. Într-o declarație europarlamentarii în frunte cu Siegfried Mureșan critică mai ales posibila deschidere a unui număr neobișnuit de mare de secții de votare în Rusia și limitarea capacității partidelor de a-și sprijini financiar candidații la prezidențiale. Chiar dacă semnatarii declarației sunt aliați politici cu adversarii moldoveni ai președintelui Dodon, Liliana Barbăroșie a întrebat un expert dacă criticile lor sunt justificate. A stat de vorbă cu Mihai Mogîldea, expertul Institutului de Politici și Reforme Europene, care face parte din coaliția societății civile moldovene pentru alegeri libere și corecte.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:17 0:00
Link direct

Mihai Mogîldea: „Această declarație venită din partea a trei eurodeputați - care practic monitorizează cu atenție dosarul Republicii Moldova și sunt parte a diferitelor grupuri, comitete care analizează, supraveghează și iau decizii cu privire la Republica Moldova în Parlamentul European - este una foarte importantă și care trebuie să fie luată în considerare de către autoritățile din țara noastră, inclusiv de partidele politice care sunt vizate în această declarație. Acum este important ca noi să înțelegem că, într-adevăr, este o declarație politică, pentru că în Parlamentul European deputații sunt politicieni și, evident, ei fac parte din anumite grupuri politice, care au anumite tangențe, inclusiv cu partidele din Republica Moldova, dar pe lângă acest lucru trebuie să ne uităm și la conținutul acestei declarații, la problemele care sunt invocate, inclusiv care au fost semnalate de către societatea civilă din Republica Moldova.”

Mihai Mogîldea
Mihai Mogîldea

Europa Liberă: Deci, temele de îngrijorare sunt două – una e legată de acea circulară a CEC-ului prin care, practic, se interzice partidului să susțină financiar candidatul și - a doua - de procesul cum s-au colectat aceste preînregistrări din Rusia?

Mihai Mogîldea: „Ce ține de circulara CEC-ului, acolo am văzut inclusiv opinii din partea anumitor juriști, care menționează că acel document nu ar avea o anumită valoare juridică, pentru că nu intră în competența CEC-ului să stabilească aceste mecanisme de finanțare.”

Europa Liberă: S-a expus însă Curtea de Apel care a zis că nu va examina, că nu e de competența ei.

Mihai Mogîldea: „Rămâne de văzut în ce măsură această decizie a Comisiei Electorale Centrale va afecta capacitatea candidaților sau concurenților electorali de a se înscrie în campania electorală și de a-și promova agenda electorală. Cu siguranță, ea aduce un element de noutate care nu era cunoscut până acum și acest element de noutate constă în faptul că concurenții electorali nu pot practic să facă uz de mijloacele financiare deținute de către partide. Acum problema pe care, spre exemplu, o scot în evidență socialiștii este că a fost scăzut cuantumul de salarii care pot fi oferite pentru finanțarea anumitor partide politice, lucru care, spun ei, cumva dăunează în contextul actual asupra finanțării campaniei electorale. Problema nu este aici, problema este în ce măsură această decizie a fost luată într-un mod transparent, cu consultarea societății civile, cu consultarea actorilor interesați.”

Problema este în ce măsură decizia CEC a fost luată într-un mod transparent...

Europa Liberă: Cum vi se par argumentele socialiștilor care zic că „înainte de a spune ceva, trebuie să vă documentați mai bine”, acest cuantum a fost micșorat inclusiv grație PAS-ului și PDA-ului, care acum unul cel puțin din aceste partide este foarte nemulțumit? Doi, ce mai spun ei este că legislația prevede clar că niciun concurent nu poate primi bani de la bugetul de stat decât împrumut, iar în aceste condiții partidele – se are în vedere PAS-ul care a primit bani de la bugetul de stat – nu pot să transfere mai mult de 12 salarii concurentului electoral.

Mihai Mogîldea: „Cuantumul de salarii pentru finanțarea activității partidelor politice, de fapt, reducerea acestui cuantum la 12 salarii anuale a fost una din recomandările venite atât din partea partenerilor internaționali, cât și din partea organizațiilor societății civile de aici din Moldova, în urma mai multor procese electorale care au avut loc în Republica Moldova. Și era clar că această modificare de legislație este binevenită, pentru că atunci există tot felul de insinuări și bănuieli că o persoană fizică care activează și are un salariu mediu pe economie oferă cotizații către partide de ordinul sutelor sau milioanelor de lei, în condițiile în care are un venit foarte mic. Și noi am văzut cazuri în timpul scrutinelor anterioare când tot felul de persoane cu venituri mici finanțau cu sume destul de mari activitatea partidelor. Deci, acea modificare a fost binevenită. Acum problema este că ea este pusă într-un context de către Partidul Socialiștilor care nu cred că se pliază pe problema în sine. Prima problemă care apare aici este că în Republica Moldova, în condițiile actuale, un candidat electoral care nu poate beneficia de pe urma donațiilor unui partid este parțial dezavantajat, pentru că el nu are în spate o structură sau o capacitate financiară puternică pentru a-și promova mesajele. A doua problemă este că cumva această circulară sau decizie a fost aprobată într-un termen foarte scurt de până la începutul campaniei electorale și întrebarea apare, în acest moment, în ce măsură candidații electorali vor fi capabili să mobilizeze donațiile necesare pentru campania electorală, candidații binecunoscuți, inclusiv președintele Igor Dodon, dar și alți lideri de partid care dețin o autoritate puternică, dar și anumite pârghii de colectare a acestor fonduri nu vor fi atât de afectați de această măsură. Pe lângă toată această dezbatere, întrebarea care ar trebui să ne intereseze pe noi este: în ce măsură în condițiile actuale Comisia Electorală Centrală este un organism apolitic, independent și transparent și dacă nu, de ce nu sunt asigurate aceste pârghii pentru a avea o autoritate electorală capabilă să organizeze și să implementeze decizii transparente și integre cu privire la organizarea scrutinelor electorale?”

Europa Liberă: Maxim Lebedinschi și Dorin Cimil, care se află astăzi la Strasbourg și discută cu membri ai Comisiei de la Veneția, au spus acolo că au trimis Ministerului de Externe o listă de 145 deja față de 202 secții de votare care ar urma să fie deschise peste hotare și acesta este un alt subiect de controverse prin care CEC-ul și-a atras suficiente critici în această perioadă. Cum vi se pare Dvs., care ar trebui să fie deznodământul în această chestiune?

Mihai Mogîldea: „Din punctul meu de vedere, la data de 11 septembrie, atunci când a fost expediată acea propunere a CEC-ului către Ministerul Afacerilor Externe de deschidere a 202 secții de votare, era clar că acest număr nu este unul realist pentru alegerile curente, pentru că au fost bugetate 150 de secții de votare, CEC-ul cunoștea foarte bine că în unele state nu va fi posibilă deschiderea unui număr mare de secții de votare, deci se știa foarte bine că nu va fi posibilă deschiderea a 202 secții de votare și nici măcar nu au intenționat autoritățile electorale să deschidă atât de multe secții de votare. Noi avem situația legată de COVID-19, care este binecunoscută și sunt multe state în Europa de Vest care se așteaptă la valul doi de COVID. Este o situație complicată pentru autorități, dar și o situație care putea fi mediată dacă se lua o anumită decizie în perioada martie-aprilie a acestui an, când se cunoștea că pandemia practic va continua până la sfârșitul anului și autoritățile electorale din Republica Moldova puteau lua atunci mai multe decizii și înainta inițiative legislative cu privire la două sau trei zile de vot pentru alegerile în diasporă și această inițiativă trebuia să vină din partea Comisiei Electorale Centrale, nu din partea unor anumiți deputați, fie ei din opoziție sau de la putere. Doi: se putea propune organizarea votului prin corespondență sau, cel puțin, pilotarea votului prin corespondență, așa cum, spre exemplu, fac autoritățile române pentru alegerile parlamentare din decembrie 2020 și la ora actuală în România există peste 10 mii de persoane care s-au înregistrat să voteze prin corespondență. Atâta timp cât în Republica Moldova există 60 de mii de înregistrări prealabile, e cumva trist că autoritățile nu au încercat măcar introducerea votului prin corespondență. Din păcate, Comisia Electorală Centrală nu a venit cu aceste inițiative și, dacă nu va fi permisă deschiderea secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice, cred că CEC-ul ar trebui să-și asume o parte din vină legată de faptul că nu a încercat să medieze riscurile prin propunerea unor metode alternative de vot sau prin încercarea de a media aceste riscuri prin anumite acțiuni pe care trebuia să le întreprindă.”

Europa Liberă: Dar pentru faptul cum arată această Comisie Electorală Centrală și cât de multe semne de întrebare ridică independența acestei comisii, cine, din punctul Dvs. de vedere, ar trebui să-și asume responsabilitatea?

Mihai Mogîldea: „Componența Comisiei Electorale Centrale a fost mereu politizată sau, cel puțin, strâns legată de evoluțiile politice de la Chișinău și de afinitățile politice, dacă doriți, dintre comisie și partidele aflate la guvernare. Acum problema ține de aprobarea unor modificări legislative care ar asigura o componență integră a Comisiei Electorale Centrale, iar membrii acesteia ar trebui să fie numiți inclusiv cu participarea societății civile prin constituirea unei comisii independente cu expertiză electorală, care ar putea numi candidați cu un profil mai degrabă tehnocrat decât politic. Pentru actuala componență a Comisiei Electorale Centrale și pentru deciziile pe care le ia sau profesionalismul acestei componențe cred că ar trebui să-și asume responsabilitatea partidele care i-au numit în funcție, fie că se află ele la putere sau în opoziție în acest moment.”

Europa Liberă: Pe final, dle Mogîldea, ce șanse dați ca să se poată face ceva măcar în ceasul al 12-lea? Sau ce șanse dați ca aceste demersuri, inclusiv venite de la cei trei europarlamentari, să poată determina cumva readucerea scrutinului moldovean în albia normalității?

Mihai Mogîldea: „Cred că la ora actuală ar mai exista câteva lucruri de întreprins pentru a normaliza cel puțin situația sau pentru a aduce mai multă transparență legată de deciziile Comisiei Electorale Centrale, cumva mai multă claritate cu privire la acele semnături sau înregistrări contestate prin cereri scrise venite din partea anumitor cetățeni ai Republicii Moldova, locuitori ai raioanelor de nord, care nici măcar nu intenționau să voteze în Federația Rusă, dar au fost incluși în acea listă. Vreau să văd o argumentare clară dacă vor fi luate în considerare acele înregistrări prin cereri scrise sau nu vor fi luate în considerare. Al doilea lucru cu siguranță este o decizie sau o notă informativă argumentată, cu un calcul matematic foarte clar legat de amplasarea secțiilor de votare în străinătate prin agregarea celor trei criterii, iar al treilea lucru pe care îl aștept este organizarea în ceasul al 12-lea, chiar dacă este târziu, dar organizarea în zilele următoare a unor consultări publice privind deschiderea secțiilor de votare în străinătate. Fără aceste acțiuni vom stagna la capitolul transparență, la capitolul bună guvernare și la capitolul dialog în organizarea procesului electoral, lucru care nu face decât să ne afecteze inclusiv relațiile cu partenerii externi, cum ar fi Uniunea Europeană și alte state.”

Vezi comentarii

Mai mult
XS
SM
MD
LG