Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat în noaptea de luni spre marţi un text ce face posibilă revenirea Rusiei în această instanţă, după cinci ani de criză. Rusia și-a pierdut dreptul de vot în 2014 din cauza anexării Crimeii și sprijinirii separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei. 118 parlamentari votat „pentru”, spre dezamăgirea Ucrainei, 62 au vot „împotrivă, iar 10 s-au abţinut. Printre cei care au votat în favoarea rezoluției din delegația Moldovei a fost și liderul PPDA, parte a Blocului ACUM, Andrei Năstase, ministrul de interne, la fel ca şi deputatul socialist Vladimir Batrîncea. Din delegaţia Moldovei face parte și Mihai Popșoi, care a votat împotrivă.
Mihai Popșoi: „Eu mi-am exprimat votul împotrivă, în mare parte având în vedere discuțiile avute cu Ministerul de Externe. Am avut consultări cu Ministerul de Externe, având în vedere poziția partidului, m-am consultat cu colegii din partid, inclusiv cu dna prim-ministră, deci am mers cu o decizie clară. Și desigur am avut foarte multe sugestii, rugăminți din partea colegilor din Ucraina, atât pe linia Ambasadei Ucrainei la Chișinău, cât și pe linia delegației ucrainene la APCE pentru a-i susține în acest moment dificil.”
Europa Liberă: Dar din moment ce faceți parte din acest parteneriat ACUM-PSRM, de ce nu ați ajuns la un compromis toți cei care ați mers la Strasbourg, inclusiv Andrei Năstase și Vlad Batrâncea?
Mihai Popșoi: „Într-o asemenea problemă sensibilă era oarecum dificil să ajungem la un consens, pentru că, bunăoară, noi ziceam de fiecare dată că anumite diferențe vor dăinui. Nu ne-am pus neapărat scopul să avem o poziție consolidată, fiecare reprezentant al fracțiunii are poziția sa proprie, fiecare delegat are poziția sa proprie și, respectiv, votul a reflectat acest lucru.”
Europa Liberă: Faptul că votul Dvs. este diferit de votul dlui Năstase și al dlui Batrâncea înseamnă că nu există consens asupra cum se vede relația Republicii Moldova cu Rusia?
Mihai Popșoi: „Eu nu aș vrea să speculez ce ar însemna aceste diferențe, eu am explicat care a fost raționamentul meu. Având în vedere consultările pe care le-am avut cu ministrul de Externe, cu dna prim-ministră, colegii de partid și cu partenerii din Ucraina, dar îmi dau bine seama că există cumva și cealaltă parte a monedei, pentru că, ați văzut, votul a fost covârșitor în favoarea revenirii, deci marea majoritate a delegaților au votat altfel decât am votat eu. Asta e.”
Europa Liberă: Rusia a fost lipsită de dreptul la vot în cadrul APCE ca reacție la anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea încă acum 5 ani. Ucraina se uită cu rezerve la relația pe care Republica Moldova își propune să o aibă cu Federația Rusă. Aceste îngrijorări pot fi înțelese de către Chișinău, de autoritățile statului?
Mihai Popșoi: „Dacă mă întrebați pe mine personal, nu cred că există motive pentru unele îngrijorări și noi urmează să le transmitem și să le explicăm partenerilor noștri de la Kiev în cel mai scurt timp situația reală și cum vedem noi lucrurile, astfel încât să fie și ei liniștiți că au un partener de încredere la Chișinău. Într-un viitor apropiat planificăm și o eventuală vizită la Kiev, așteptăm acolo să se desfășoare alegerile parlamentare, să se creeze un nou Guvern. Deci, eu nu aș vrea să cred și nu cred că există motive pentru a considera că există unele suspiciuni sau vreun temei pentru îngrijorări la Kiev vizavi de politica externă a Chișinăului.”
Europa Liberă: Dvs. ați anunțat că ați avut o discuție și cu secretarul general al Consiliului Europei. Republica Moldova este o țară care rămâne a fi în continuare monitorizată de către APCE. Ce subiecte ați pus în discuție?
Mihai Popșoi: „Așa este. Ieri am avut onoarea să discutăm cu dl Thorbjørn Jagland, un adevărat prieten al Republicii Moldova. Astăzi am discutat și cu dl președinte al Adunării Parlamentare. Tot astăzi am avut o întâlnire și cu grupul de monitorizare, cu raportorii pentru Republica Moldova, dl Vareikis și dna Blondin.
Am primit asigurări din partea colegilor de la Consiliul Europei, pentru a ne ajuta procesul anevoios de reformare a justiției...
Cu toți acești interlocutori am reiterat poziția Republicii Moldova, a noului Guvern, a majorității parlamentare vizavi de statul de drept, lupta cu corupția, asigurarea drepturilor omului, pentru că anume în aceste domenii Consiliul Europei are cea mai mare expertiză, dar și din cauză că aceste domenii sunt prioritatea numărul unu pentru Guvernul Maia Sandu – lupta cu corupția, consolidarea instituțiilor de drept și reglementare, astfel încât viitorul Guvern, viitoarea majoritate, oricare ar fi aceasta și oricând vor urma să fie alegeri să nu mai poată niciodată niciun politician, niciun partid, niciun grup de interese să nu poată captura instituțiile statului în halul în care s-a întâmplat în Republica Moldova până nu demult.
Și am primit toată deschiderea, și am primit asigurări din partea colegilor noștri de la Consiliul Europei, de completa lor disponibilitate de a-și oferi expertiza și resursele necesare pentru a ne asigura procesul anevoios de reformare a justiției și de asigurare a rezilienței instituțiilor publice, în special în domeniul de drept și de reglementare.”
Europa Liberă: Actuala guvernare ar putea să ajute să scoată Republica Moldova de sub monitorizarea APCE?
Mihai Popșoi: „Cu siguranță. Ne dorim acest lucru foarte și foarte mult, dar ne dăm bine seama că acest proces este unul de durată, însă dacă majoritatea va fi suficient de stabilă, suficient de mult timp și va avea o productivitate suficient de bună, există cu siguranță șanse destul de mari ca într-o perspectivă anumită să ieșim de sub această monitorizare, pentru că e adevărat, de mai bine de 20 de ani de la aderarea Moldovei la Consiliul Europei, suntem constant în acest proces și cu siguranță ar fi bine să absolvim acest proces de monitorizare, dar depinde totalmente de capacitatea de a reforma, de calitatea reformelor, dar și de pasul acestor reforme.
Dacă reușim să implementăm reforme structurale, reforme cu adevărat care să transforme sistemul și să-l facă imun la oricare interferență de ordin politic sau economic, atunci cu siguranță avem șanse mari ca această monitorizare să ajungă la un bun sfârșit.”