Linkuri accesibilitate

Ministeriala OSCE: A câștigat Rusia încă înainte de începerea reuniunii?


„E despre oameni”. La Skopje aveau loc miercuri ultimele pregătiri pentru reuniunea miniștrilor de externe din cele 57 de țări ale OSCE. Patru au anunțat că nu vor merge, pentru că nu vor să-l vadă pe colegul lor din Rusia.
„E despre oameni”. La Skopje aveau loc miercuri ultimele pregătiri pentru reuniunea miniștrilor de externe din cele 57 de țări ale OSCE. Patru au anunțat că nu vor merge, pentru că nu vor să-l vadă pe colegul lor din Rusia.

La Skopje începe joi unul din cele mai controversate evenimente politice internaționale ale sfârșitului de an, Consiliul Ministerial OSCE, reuniune la care ar urma să participe și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pe fundalul războiului din Ucraina.

Ucraina și țările baltice au anunțat deja că nu vor participa, în semn de protest față de prezența lui Lavrov.

Delegația Moldovei, condusă de ministrul de externe Nicu Popescu va fi la Skopje (Macedonia de Nord), pentru a cere din nou retragerea trupelor rusești din țară, dar își va „reduce” participarea la ședința la care va fi prezent ministrul rus de Externe, a declarat miercuri Igor Zaharov, comunicator al externelor de la Chișinău.

Într-o analiză consacrată evenimentului de la Skopje, editorul european al Europei Libere, Rikard Jozwiak scrie că evenimentele dinaintea reuniunii s-au desfășurat cam în avantajul Rusiei, care a obținut prin presiuni ca Estonia să nu preia președinția OSCE în 2024, dar și o rară invitație pentru ministrul de Externe Lavrov într-o țară din NATO.

Cum e cu sancțiunile europene?

În ajunul reuniunii, două întrebări își căutau răspunsul : va fi Lavrov prezent și care țară va prelua conducerea prin rotație a Organizației pentru Securitatea și Cooperare în Europa (OSCE) în 2024, după Macedonia de Nord ?

„Cele două întrebări sunt într-un fel legate”, scrie Jozwiak, dar în ambele cazuri, Rusia a câștigat deja, arătând atât publicului intern, cât și internațional că rămâne un jucător politic important, când este vorba de probleme continentale.

Anul trecut, la ministeriala de la Varșovia, organizată la sfârșitul președinției Poloniei, Lavrov nu a fost invitat. Guvernul polonez a invocat atunci faptul că era pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina.

Polonia a acționat din proprie inițiativă, legal, în conformitate cu regimul sancțiunilor europene.

Același lucru l-ar fi putut face și autoritățile de la Skopje anul acesta, remarcă Jozwiak.

Macedonia de Nord, țară candidată la aderarea la UE, s-a aliniat până acum la toate sancțiunile europene impuse Rusiei, inclusiv măsurile care-i vizează pe oficiali ruși și interdicția de zbor.

În cazul lui Lavrov există însă o „portiță”, pentru că UE a înghețat bunurile deținute de ministrul rus de externe în țările europene, dar nu i-a ridicat dreptul la viză. Chiar dacă ar fi existat și această interdicție, țările din UE sau cele asociate, cum este Macedonia de Nord, pot acorda unui oficial, în mod excepțional, dreptul la viză, pentru ca acesta să poată participa la o reuniune importantă, cum este ministeriala OSCE din acest an.

În consecință, Macedonia de Nord nu încalcă nicio sancțiune internațională impusă Rusiei, primindu-l în țară pe Lavrov. Același lucru se aplică Bulgariei, țară UE și NATO, care a anunțat că va permite avionului lui Lavrov să străbată spațiul aerian național, în zbor spre Skopje.

Un rus? Nu, ar putea veni 85

Prezența rusă va fi masivă, a aflat Rikard Jozwiak din surse OSCE, delegația „ar putea include până la 85 de persoane, printre care medicul personal al ministrului de Externe, adjunctul acestuia, Alexandr Grușko, Maria Zaharova, cunoscuta purtătoare de cuvânt a ministerului rus de Externe, mulți membri ai serviciilor de securitate și 24 de jurnalişti ruşi”.

Ca și în cazul Poloniei în 2022, decizia legată de prezența lui Lavrov aparține autorităților de la Skopje, dar evident, notează Rikard Jozwiak, răspunde dorinței majorității statelor din OSCE, care consideră utilă prezența demnitarului rus.

Pe de o parte, prezența lui Lavrov ar putea fi folosită de unii pentru a critica invazia rusă în Ucraina, sau, cum vrea să facă delegația Moldovei, pentru a cere din nou retragerea trupelor rusești din regiunea transnistreană.

Diplomați OSCE i-au declarat însă sub anonimat editorului Europei Libere pe probleme europene că prezența lui Lavrov mai este dorită pentru un motiv: să fie rezolvată problema țării care va prelua președinția prin rotație a organizației în 2024 și să fie ocupate patru poziții de conducere, începând cu cea de Secretar General.

Cum s-a retras Estonia

Încă din 2008, Estonia și-a anunțat dorința de a conduce OSCE în 2024, iar în 2020 și-a înaintat oficial candidatura. Rusia a respins-o atunci și, din nou, anul acesta, cu argumentul că nu mai vrea a treia țară NATO la conducerea organizației, după Polonia și Macedonia de Nord.

Moscova a acuzat asemenea țări că la reuniunile săptămânale ale ambasadorilor OSCE, au adus mereu în discuție subiectul „agresiunii în curs a Rusiei împotriva Ucrainei” și că în general nu au acceptat ideea că s-ar putea dialoga normal cu Rusia, atâta timp cât continuă agresiunea din Ucraina.

Normal, țara care conduce prin rotație OSCE este desemnată cu cel puțin un an înainte de a prelua președinția, și asta cu unanimitate. „Ar fi fără precedent ca OSCE să înceapă anul viitor fără o țară la conducere”, subliniază Rikard Jozwiak în analiza sa, „un scenariu care ar putea duce la destrămarea întregii organizații”.

Pentru 2025, de exemplu, este decis că președinția va reveni Finlandei, pentru a marca 50 de ani de la semnarea actului final, adoptat la sfârșitul Conferinței pentru Securitate și Cooperare de la Helsinki. Așa-numitul Acord de la Helsinki din 1975, semnat de 35 de țări membre între care URSS și SUA, stă la baza actualei Organizații pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), și a avut o influență marea asupra relațiilor dintre Est și Vest în perioada Războiului Rece.

Mult timp, Estonia și-a menținut candidatura la președinția OSCE, fiind susținută de toate țările UE, dar până la urmă a renunțat, iar Malta și-a anunțat în ultimul moment disponibilitatea de a prelua conducerea. Decizia finală se ia prin consens.

Este o poziție importantă pentru buna funcționare a organizației cu sediul la Viena, pentru că țara care prezidează decide agenda și prioritățile, conduce reuniuni și mediază între statele membre.

Estonia a înțeles mesajul, când Statele Unite au trimis o notă politică țărilor din UE – văzută și de editorul Europei Libere pe probleme europene. Washingtonul scria că deși Estonia este „un candidat viabil”, nu trebuie ignorat faptul că „Rusia a spus clar că nu se va alătura consensului cu privire la un alt stat NATO ca președinte” OSCE. De aceea, se mai arăta în nota americană, „OSCE trebuie să identifice urgent o țară capabilă să obțină un consens pentru a servi ca președinte în 2024. Un eșec în această problemă ar fi o victorie pentru Rusia”.

Vizibilitate pentru Lavrov, în orice caz

Pentru Rikard Jozwiak, întrebarea se pune invers, și anume dacă Occidentul nu a oferit deja Rusiei două victorii, prin faptul că a acceptat prezența lui Lavrov la ministerială și Malta, ca țară la președinția OSCE în 2024, în loc de Estonia.

Este de așteptat ca la Skopje, Rusia să aprobe președinția Maltei. Nu s-a pronunțat asupra celor patru poziții vacante în conducerea organizației, însă analistul Europei Libere se așteaptă ca și la acest capitol Moscova să sprijine găsirea unei soluții, dar nu fără a cere ceva în schimb. „Iar acest ceva ar putea fi ca OSCE să-și mai atenueze criticile la adresa războiului dus de Rusia în Ucraina”.

„În cele din urmă”, scrie Jozwiak, „se pare că OSCE - singura organizație internațională din Europa în care Rusia este încă membră - va funcționa încă un an. Dar unii, inclusiv trio-ul de nemulțumiți format din țările baltice, Polonia și Ucraina, se vor întreba cu ce preț”.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG