Linkuri accesibilitate

Ministerul Educației prezintă etapele noii reforme universitare


Igor Șarov, ministrul educației

Finanțare în funcție de numărul de studenți și performanțe, promite Ministerul Educației, care a anunțat că a definitivat măsurile de reformare a sistemului de învățământ superior.

Unele universități urmează să fuzioneze cu altele, instituţiile vor avea acces la resurse financiare mai mari, iar banii vor fi cheltuiți mai eficient şi mai transparent. Cheltuielile pentru adminsitraţie vor fi optimizate, în schimb cele pentru procesul educațional ar urma să fie majorate, a anunţat Ministrul Educaţiei, Igor Şarov.

Ministerul Educației prezintă etapele noii reforme universitare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:31 0:00
Link direct

Numărul studenţilor în scădere constantă nu mai poate justifica menţinerea celor 18 universități publice pentru care se cheltuie uneori iraţional fonduri publice, constată ministrul Igor Şarov. Resursele publice disponibile trebuie direcţionate către universităţi puternice, în loc să fie irosite pentru cheltuieli administrative nejustificate, afirmă ministrul. Raţionalizarea reţelei de universităţi va începe prin absorbția Institutului de Relaţii Internaţionale şi a Universităţii Dimitrie Cantemir de către Universitatea de Stat din Moldova. Cele două instituții au infrastructuri şi administrații exagerate raportate la numărul de studenţi, spune Şarov:

„Acest proces nu va închide programe de studii, ci va asigura ca banii să fie utilizați pentru educație, dar nu pentru procese administrative.”

Ministrul Educaţiei nu a menţionat dacă urmează şi alte fuziuni de universităţi. Nouă din cele 18 instituţii de învăţământ superior categoric nu pot fi închise, întrucât realizează programe academice în domenii prioritare cum ar fi inginerie, tehnologii informaționale, pedagogie și sănătate, preciza Ministerul Educaţiei, într-un acord de creditare cu Banca Mondială. Împrumutul în valoare de peste 35 de milioane de euro, care va sprijini financiar reforma învăţământului superior, a fost aprobat miercuri de Guvern, urmând să fie ratificat de Parlament.

Reforma învăţământului superior a fost amânată din varii motive, de mai muţi ani, afimră ministrul Igor Şarov. El dă asigurări că actualmente procesul de reformare este sprijinit nu doar la nivel politic, dar există un consens şi în cadrul sistemului universitar. Reforma nu înseamnă doar reducerea numărului de universităţi. Începând din ianuarie 2021 se va trece la un nou sistem de finanţare, unul mai transparent. Banii ar urma să fie alocați per student, conform unui cost standard ce va fi stabilit la zi. Acest sistem de finanţare a fost prevăzut încă în 2015 în noul Cod al Educaţiei, doar că din varii motive nu a fost aplicat, precizează Igor Şarov.

„Alocaţiile bugetare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ superior se alocă pentru: predare şi învăţare, în funcţie de numărul de studenţi finanţaţi din bugetul de stat, de timpul şi domeniul programului de studii superioare, acestea constituind 75% din alocaţiile bugetare. Al doilea element este stimularea performanței, constituind 20% din alocaţiile bugetare şi se bazează pe un set de indicatori. Al treilea element este finanţarea complimentară, care constituie 5% din alocaţiile bugetare care vor fi utilizate de fondator pentru îmbunătățirea condiţiilor de cazare în cămine, modernizarea bazei materiale şi didactice, dotarea cu calculatoare.”

Rectorul Universităţii Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, salută decizia Ministerului de a nu reduce reforma învăţământului superior doar la închiderea unor universităţi, aşa cum s-a încercat anterior. O micşorare forţată şi mecanică a numărului de instituţii nu rezolva problemele din sistem şi nu asigură performanţă, spune rectorul.

„Problema e mult mai adâncă şi mai stringentă. Cea mai importantă soluţie care astăzi urgent trebuie aplicată este schimbarea formulei de finanţare. Mă bucur că în sfârşit această formulă va fi aplicată. Ea trebuia să fie aplicată încă din 2015 când a fost adoptat Codul Educaţiei. Neaplicarea ei a adus o daună enormă învăţământului superior.”

Nouă formula de finanțare per student va elimina discrepanțele care există pentru moment când unele universităţi sunt subfinanțate, iar altele dimpotrivă primesc mai mulţi bani decât ar merita, spune Viorel Bostan:

„Ideea este foarte simplă – primeşti bani per student. Pe parcursul anilor numărul studenţilor s-a schimbat, în unele universităţi a rămas acelaşi, în unele a scăzut cu 10%, iar în altele cu 60%, iar volumul finanţărilor nu a fost ajustat corespunzător. Şi atunci s-a ajuns la o discrepanță enormă, când unele universități primeau per student 30 sau 40 de mii de lei, iar alte universităţi, inclusiv UTM, primeau între 20 şi 23 de mii de lei per student. Acest lucru a dus la faptul că universităţile nu erau motivate suficient ca să-şi dezvolte curricula sau să atragă mai mulţi studenţi, fiindcă oricum banii veneau.”

Concluzia rectorului e că noua formulă de finanţare va promova performanţa. Universităţile vor fi motivate să-şi extindă programele de studii pentru a atrage mai mulţi studenţi şi să-şi crească calitatea serviciilor educaţionale conectându-le la necesitățile pieței muncii.

Într-un recent interviu pentru Europa Liberă, rectorul ASEM Grigore Belostecnic spunea că autoritățile ar trebui să-și probeze preocuparea pentru stoparea plecării în străinătate a tinerilor cetățeni moldoveni, fenomen ce afectează nu doar situația actuală a universităților, dar și potențialul de viitor al R. Moldova.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG