Parlamentul şi guvernul prin majoritatea PD-PPE are câteva grupuri de priorităţi pentru sesiunea care a început: unele prin care în mod sigur va încerca să convingă partenerii europeni că sunt preocupate de dinamizarea procesului de integrare europeană şi altele prin care vor încerca să-şi înmulţească electoratul într-un an cu alegeri.
Dinamizarea reformelor europene e importantă pentru PD şi PPE, cele două partide care guvernează, pentru a obţine prima tranşă din asistenţa de 100 de milioane a UE alocarea căreia a fost pusă la îndoială de adoptarea sistemului mixt de vot criticat de Comisia de la Veneţia. Guvernarea spune că aproape a îndeplinit zece condiţii tehnice pentru primirea, probabil în luna martie, a banilor. Dar e nevoie, pe de altă parte, şi de măsuri ce ţin de climatul politic general, aşa cum a sugerat astăzi vicepremierul pentru integrare, Iurie Leancă:
“Am discutat deja şi cu prim-ministrul despre legea privind organizaţiile necomerciale, cât de important e să revenim la faza convenită anterior şi s-o trecem prin parlament; codul audiovizualului; strategia privind cooperarea cu societatea civilă; legea privind avertizorii de integritate.”
Legea organizaţiilor necomerciale era cât pe ce să complice relaţiile şi aşa dificile ale Chişinăului cu UE după adoptarea sistemului electoral mixt când fostul ministru al justiţiei, Vladimir Cebotari, a încercat să promoveze o variantă a acesteia ce limita activitatea organizaţiilor neguvernamentale cu finanţare externă. Nici Iurie Leancă, nici Alexandru Tănase, care la fel s-a referit la această lege ca la o prioritate, nu au spus deschis că e nevoie să se repare ceea ce s-a stricat prin acea tentativă.
“Prioritară este adoptarea legii organizaţiilor necomerciale, care ar facilita dialogul nostru cu partenerii de dezvoltare şi ar genera un climat de încredere cu societatea civilă”, a spus doar ministrul justiţiei, Alexandru Tănase:
După ce, adoptând bugetul pentru acest an, un an cu alegeri parlamentare, majoritatea parlamentară a anunţat că va cheltui suplimentar pe infrastructură şi măriri de prestaţii suma de 3,5 miliarde de lei, astăzi şi miniştrii de resort şi-au pliat priorităţile pe aceste două obiective. Chiril Gaburici, bunăoară, de la economie şi infrastructură a vorbit despre infrastructura drumurilor şi reorganizarea fondului rutier ca despre prioritatea priorităţilor. Iar ministra de la protecţie socială şi sănătate a numit cifra pensionarilor ale căror pensii vor fi valorizate – 150 de mii.
O miză politică importantă a celor două partide care guvernează va fi, aşa cum s-a putut vedea din comunicările anterioare, şi introducerea integrării europene în constituţie, o acţiune cu şanse neclare încă şi considerată de cei mai mulţi observatori propagandistică, prin care majoritatea ar vrea să-şi ţină aproape electoratul. Pentru socialişti în această sesiune vor fi importante, aşa cum au arătat astăzi într-o conferinţă, înlocuirea cursului de istorie a romanilor cu cea a Moldovei în şcoli şi consfinţirea unui statut de neutralitate permanentă pentru R. Moldova. Pentru liberali e vitală promovarea unirii, într-un an al centenarului. Iar liberal-democraţii vor pune accent pe autonomia locală pe care o cred distrusă cu desăvârşire.
