În vreme ce caută să anticipeze în permanență capriciile lui Donald Trump, NATO urmărește în același timp să păstreze un canal de comunicare cu Rusia. Așa se face că săptămâna aceasta a fost anunțat pentru vineri 25 ianuarie un nou Consiliu Rusia-NATO, la Bruxelles, al nouălea de la începutul anului 2016.
Ambasadorul Rusiei şi cei ai NATO vor relua vineri discuțiile privind Ucraina şi armele nucleare. E vorba, desigur, mai mult de încercarea de a păstra un contact, mai degrabă decât de a aștepta un rezultat concret.
Deși nu recunoaște anexarea Crimeei și condamnă intervenția militară a Rusiei în estul Ucrainei, în Donbas, NATO caută să nu rupă cu totul relațiile cu Rusia, ceea ce, în același timp, nici Moscova nu dorește.
Consiliul NATO-Rusia, forumul care reunește ambasadorii NATO și pe cel mai înalt diplomat al Rusiei pe lângă alianța condusă de SUA, a fost creat în 2002. După anexarea Crimeei de către Rusia, NATO nu a anulat Consiliul, ci doar a suspendat reuniunile regulate, precum și cooperarea militară cu Rusia.
Un mare rol în atitudinea NATO față de Rusia îl joacă Polonia și țările baltice...
În același timp, majoritatea țărilor din NATO aplică sancțiuni Moscovei. Vreme de doi ani, din aprilie 2014 și până în primăvara lui 2016, Consiliul NATO-Rusia nu s-a mai ținut din pricina intervenției Moscovei în Ucraina și a ocupării Crimeei. NATO și Rusia mențin însă linii de comunicare între liderii lor militari pentru a "promova previzibilitatea și transparența activităților lor militare".
Un mare rol în atitudinea NATO față de Rusia îl joacă Polonia și țările baltice. Polonia și țările baltice sunt foarte îngrijorate, iar unele, cum sunt Letonia și, mai ales, Estonia au minorități ruse, rusofone foarte importante. Aceste țări au un foarte mare avantaj vizavi de țările occidentale din NATO, și anume: ele sunt conduse în acest moment de demnitari, de diplomați, de militari care s-au născut în sistemul comunist, care majoritatea vorbesc rusa și știu din interior cum funcționează pârghiile puterii în Rusia și în fostul spațiu sovietic.
Încălcarea Tratatului nuclear din 1987
Tratatul este deja încălcat de către Rusia. Lucrul nu lasă nicio îndoială, prin faptul că Rusia lui Putin a instalat deja rachete nucleare în enclava Kaliningrad, fapt dovedit prin analize și control prin satelit de către structurile NATO și americane. Rusia nu avea dreptul să instaleze armament nuclear în acea enclavă, în partea europeană a teritoriului său. De asemenea, înarmarea masivă și care scapă de sub control a Crimeei, instalarea acolo a anumitor structuri, care poate servesc și instalării de rachete nucleare, au însemnat, de fapt, de facto, deja o încălcare a tratatului de către Rusia.
Sigur că gestul lui Trump de a retrage SUA din tratatul nuclear a fost, încă o dată, impulsiv, dar asta nu înseamnă că ne îndreptăm rapid spre un pericol de conflict nuclear. Rusia se bazează încă în strategia sa pe armament convențional în ce privește un posibil conflict în Europa Orientală și de Est. Aici, Rusia are o superioritate netă și au existat studii destul de îngrijorătoare, atât în Marea Britanie, cât și în Statele Unite, care au arătat că superioritatea militară tradițională, convențională a Rusiei în Europa de Est și Centrală este strivitoare și că masa de tancuri și de armament convențional pe care Rusia le poate desfășura, ca și trupele, în cifre absolute de militari depășește de departe capacitățile NATO de a se mobiliza pentru o strategie ficțională a unui eventual conflict, în care Rusia nu ar avea recurs la aventuri nucleare, ci, cel mai probabil, ar declanșa un tăvălug convențional, care ar lua NATO prin surprindere și ar recrea într-un fel fosta cortină de fier.
