Linkuri accesibilitate

Nicu Popescu: „Lipsa de abuzuri va fi un test foarte important pentru viitorul relațiilor moldo-europene”


Germania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 iulie și se va concentra pe lupta împotriva pandemiei de coronavirus, dar fără a lăsa deoparte alte probleme, a anunțat cancelarul german Angela Merkel.

Nicu Popescu, fost ministru de externe, crede că Berlinul va fi preocupat și de vecinătatea estică a UE chiar dacă depășirea crizei sanitare va fi o prioritate.

Nicu Popoescu: Lipsa de abuzuri va fi un test foarte important pentru viitorul relațiilor moldo-europene
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:26 0:00
Link direct

Nicu Popescu: „Prin prisma combaterii sau limitării consecințelor acestei pandemii, Uniunea Europeană, de fapt, s-a angajat într-un proces foarte important de integrare mai aprofundată. Acum, în Uniunea Europeană se pune problema nu atât a combaterii pandemiei propriu-zise, cât asupra depășirii consecințelor economice.

S-au mai anunțat fonduri de finanțare foarte mari pentru companiile care se află în dificultate

Bănuiesc că acest proces de depășire va dura câțiva ani și în cadrul acestor pregătiri ale Uniunii Europene de a depăși criza economică, Franța și Germania au lansat o inițiativă foarte importantă, prin care au făcut posibilă crearea unui fond la nivel european, prin care Uniunea Europeană va împrumuta bani la rate foarte avantajoase și va distribui jumătate de trilion, 500 de miliarde de euro statelor membre ale Uniunii Europene pentru resetarea economiei, relansarea economiilor și în plus va mai distribui și 250 de miliarde de euro împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene, totodată la nivelul guvernelor naționale s-au mai anunțat fonduri de finanțare foarte mari pentru companiile care se află în dificultate și Germania va gestiona toate aceste procese care au însemnătate nu doar pentru economia Uniunii Europene propriu-zise, dar mai și denotă o aprofundare a integrării europene în domeniul economic, pentru că pentru prima dată în istoria Uniunii Europene are loc așa-numita mutualizare a împrumuturilor, ceea ce permite unor state cu economii mai puțin stabile și mai puțin performante să împrumute bani la niște rate mai avantajoase.

Mai există și o discuție foarte importantă legată de necesitatea de a întări suveranitatea europeană. Ceea ce a demonstrat această pandemie este că Uniunea Europeană pe anumite segmente, inclusiv pe segmentul livrărilor de echipament medical, ventilatoare, dar și măști depindea mult prea mult de o singură sursă de producție. Acea sursă era China.

Această pandemie a demonstrat anumite deficiențe și în funcționarea economiei globale

Și acum Uniunea Europeană se va angaja într-un efort de a-și reduce dependența de anumite surse și nu doar de echipamente medicale, dar și de anumite medicamente, de anumite tehnologii, astfel încât să nu se mai ciocnească de o situație în care un singur stat nu livrează măști și Uniunea Europeană intră în penurie de măști. De aceea, această pandemie a demonstrat anumite deficiențe și în funcționarea economiei globale și în următorii ani se va lansa acest șantier prin care Uniunea Europeană parțial va încerca să producă mai multe lucruri în interiorul Uniunii Europene, dar, și mai important, va încerca să se asigure că anumite bunuri de importanță critică sunt produse nu doar într-o țară, dar în mai multe – în India, în Bangladesh, în China, în Thailanda, în Peru – contează mai puțin unde, dar prin aceste metode Uniunea Europeană va încerca să diversifice sursele de achiziție pentru unele materiale de importanță strategică.”

Europa Liberă: Va fi preocupată Germania și de ceea ce se întâmplă în imediata vecinătate a Uniunii Europene? Ar putea să se reia dialogul moldo-comunitar pe timpul mandatului Germaniei? Ar putea Germania să fie preocupată și de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova?

Nicu Popescu: „Fără doar și poate, Germania este preocupată de spațiul estic, Germaniei întotdeauna îi va păsa ceea ce se întâmplă în spațiul estic, spre deosebire de alte state ale Uniunii Europene, mai la sud sau mai la vest de Germania. Germania întotdeauna urmărește foarte atent ce se întâmplă în Europa de Est, Germania nu este la fel de entuziastă ca Franța și nu este foarte entuziastă în sprijinul inițiativei Franței de o resetare a relațiilor cu Rusia. Am observat recent lansarea unui dialog franco-rus inițiat de președintele Macron, prin care se încearcă o renormalizare și o îmbunătățire a relațiilor cu Federația Rusă.

Germania nu este o țară care sprijină cu mult entuziasm această inițiativă franceză, Germania este mai circumspectă, Germania își dorește cooperare cu Rusia, dar nu prin această metodă și nu cu același grad de pozitivism pe care uneori îl poți auzi în alte capitale din Uniunea Europeană. Germania investește destul de mult capital politic în promovarea procesului de la Minsk pentru a stabiliza Ucraina. Cam astea sunt prioritățile Germaniei pentru spațiul estic în următoarele luni. Sprijin pentru Republica Moldova... De regulă, Germania oferă sprijin Republicii Moldova atunci când are încredere în dinamica de reforme și de transformări.”

Europa Liberă: Până la răcirea relațiilor dintre Uniunea Europeană și guvernarea de la Chișinău, autoritățile moldovene își făceau planuri în legătură cu mandatul Germaniei la Consiliul Uniunii Europene. Tocmai se așteaptă cea de-a doua tranșă din asistența macrofinanciară pe care Bruxelles-ul spunea că o să i-o ofere Republicii Moldova, dacă își îndeplinește tema de acasă.

Nicu Popescu: „Da, dar aceste tranșe nu neapărat sunt legate de președinție. Președinția poate să concentreze și să focuseze atenția Uniunii Europene pe anumite subiecte, dar, în fond, monitorizarea condiționalităților, debursarea banilor totuși se înfăptuiește de către instituțiile Uniunii Europene și rolul președinției în aceste acțiuni curente nu neapărat este unul foarte mare. Plus, tot ce ține de politica externă, după Tratatul de la Lisabona, președinția nu mai prezidează reuniunile grupurilor de lucru în materie de politică externă. Deci, aceste reuniuni sunt prezidate de către instituțiile de la Bruxelles, de Serviciul de Acțiune Externă și în acest sens importanța unei președinții pentru derularea zilnică a politicii externe a Uniunii Europene este ceva mai redusă decât era acum 10 ani, bunăoară.”

Europa Liberă: Dar există șanse totuși să fie îmbunătățit dialogul moldo-comunitar în aceste șase luni, cât Germania va deține această președinție?

Nicu Popescu: „Eu nu cred că președinția germană sau oricare altă președinție va influența dramatic calitatea acestui dialog. Calitatea dialogului moldo-comunitar depinde în mai mare măsură de ceea ce se întâmplă la Chișinău, nu de cine deține președinția Uniunii Europene. Or, ceea ce se întâmplă la Chișinău vedem – instabilitate politică, riscuri destul de mari economice, o decredibilizare continuă a sistemului de justiție din Republica Moldova, lipsa unor progrese vizibile în lupta cu corupția și în acest sens acest tip de „pietre” trag la fund dialogul moldo-comunitar mult mai mult decât cine preia sau predă președinția Uniunii Europene. Și în acest sens, un următor test în relația moldo-comunitară va ține și de calitatea procesului electoral de la Chișinău din toamnă.

Un următor test în relația moldo-comunitară va ține și de calitatea procesului electoral de la Chișinău din toamnă...

Este vorba de alegerile prezidențiale și integritatea acelui proces, lipsa de abuzuri va fi un test foarte important pentru viitorul relațiilor moldo-europene, indiferent de statul care preia sau predă președinția Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dvs. cu altă ocazie ați declarat că Republica Moldova s-ar afla într-o autoizolare pe plan extern. Poate să iasă Republica Moldova din această izolare?

Nicu Popescu: „Uneori am impresia că în Republica Moldova există două politici de interacțiune cu lumea externă. Există politica externă, implementată și promovată de Ministerul de Externe, această politică externă este diplomatică, politicoasă, drăguță cu toată lumea, se încearcă obținerea unor beneficii pentru Republica Moldova și există o politică mult mai vizibilă, mult mai vocală, pe care eu aș numi-o politică anti-externă, promovată și implementată atât de președinte, cât și de prim-ministru. Aceste două persoane au atacat foarte multe state europene, au atacat vecinii Republicii Moldova – România și Ucraina –, au credibilitate internațională foarte-foarte reduse, dar, evident, în condițiile în care ei se află mult mai sus în ierarhia instituțiilor de stat responsabile de implementare politicii externe, impactul acestora în deteriorarea credibilității internaționale a Republicii Moldova este mult mai mare decât eforturile de a avea o politică externă.

Deci, această politică anti-externă distructivă, până la urmă, este mult mai eficace decât politica externă, care aleargă după politica anti-externă, încercând să dreagă busuiocul pe ici-acolo, dar nu reușește să le facă pe toate. Din păcate, ne aflăm în această situație foarte proastă pentru Republica Moldova, în special în condițiile în care intrăm în această criză economică și prețul pentru aceste derapaje în plan internațional îl plătesc cetățenii Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ați vorbit critic la adresa președintelui, la adresa premierului, dar autoritățile spun că totuși fac eforturi, cel puțin mizează pe creditul rusesc. Nu ne-ați explicat dacă există șanse să fie accesată tranșa a doua din asistența macrofinanciară din partea UE.

Șanse întotdeauna există că Republica Moldova va primi a doua tranșă, dar trebuie să-și facă temele de acasă...

Nicu Popescu: „Șanse întotdeauna există că Republica Moldova va primi a doua tranșă, dar trebuie să-și facă temele de acasă. Acum eu nu pot prezice vor evolua lucrurile în Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv pe implementarea condiționalităților, dar ceea ce este destul de evident este că există o opunere foarte mare în interiorul guvernării pentru implementarea acestor condiționalități. S-a văzut această opoziție înverșunată împotriva legii privind ONG-urile...”

Europa Liberă: Deja este adoptată...

Nicu Popescu: „Da, este, dar ați văzut cu câtă agitație și cu câte declarații ostile, deschis antieuropene până la urmă a fost adoptată această lege. Referitor la creditul rus, este OK pentru țara noastră să caute credite avantajoase, dar aceste credite nu trebuie să fie o ușiță prin care Republicii Moldova i se pot pune în cârcă niște datorii netransparente.

Republica Moldova deja a fost jefuită de acel miliard și acesta, de fapt, a fost un semnal foarte mare de alarmă, acel articol 7.2 din acordul semnat cu Federația Rusă privind împrumutul celor 200 de milioane de euro care deschidea nu ușița, dar deschidea poarta larg în fața unor abuzuri pentru care cetățenii Republicii Moldova puteau să se trezească că sunt nevoiți să plătească din nou sute de milioane de euro. Deci, în acest sens este foarte important și este responsabilitatea unui guvern și a parlamentului să monitorizeze foarte atent creditele și documentele pe care le semnează; nu orice credit este cadou, există și cadouri de tipul calului troian, pe care îl primești, îl accepți în cetate și după aceea te trezești cu cuțitul scos din teacă care aterizează în spatele tău. În aceste context, pentru Republica Moldova este foarte important să negocieze foarte atent aceste credite și pentru societatea civilă și parlament să monitorizeze acest guvern, care pe loc gol a creat o problemă și în relațiile cu Federația Rusă, și în relațiile noastre cu alți parteneri prin această lipsă totală de capacitate de a negocia un credit cu Federația Rusă în interesul țării Republica Moldova.”

Europa Liberă: Credeți că Kremlinul ar avea nevoie de o relație glacială între Chișinău și Bruxelles?

lipsă totală de capacitate de a negocia un credit cu Federația Rusă în interesul țării Republica Moldova...

Nicu Popescu: „Este clar că, pe de o parte, Kremlinul într-un fel sprijină actuala guvernare, dar o face fără mult entuziasm și cu siguranță o face fără livrarea unor beneficii concrete pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar Moscovei i-ar fi convenabilă o relație rece moldo-comunitară?

Nicu Popescu: „Ceea ce văd eu este că astăzi Moscovei îi este convenabil să impună Republicii Moldova un preț la gaz mai mare decât îl cere de la Germania; Moscovei îi este convenabil să mențină embargoul în cea mai mare parte impus produselor moldovenești exportate în Federația Rusă; Moscovei i-a fost convenabil în loc să ofere sprijin cât de cât corect prin acest credit, într-un anumit moment Moscovei i-a convenit să încerce împreună cu Chișinăul includerea acestui articol 7.2 în acord, care din nou denotă riscul unor scheme în relația moldo-rusă, dar și pentru economia Republicii Moldova. De aceea, uitându-mă la aceste lucruri, eu nu pot specula ce vrea Moscova, dar ceea ce văd eu este că Moscova nu investește și nu dorește să ofere un sprijin care ar putea fi simțit și ar fi substanțial pentru cetățenii Republicii Moldova, dar și pentru partenerii Moscovei care guvernează astăzi la Chișinău.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG