Dialogul politic dintre Bruxelles şi Chişinău este ca şi suspendat, sugerează fostul ministru de externe Nicu Popescu. El a declarat Europei Libere că politica externă a R. Moldova anunţată a fi drept „echilibrată” s-a redus rapid la una „dezechilibrată”, când forţarea uşilor întredeschise la Ankara şi Moscova contrastează puternic cu uşile care rămân închise la Bruxelles, Bucureşti, Kiev şi alte capitale occidentale.
Europa Liberă: În ultimul timp se vorbește mult despre o politică externă echilibrată. De cele mai multe ori, politica externă era orientată spre Vest sau cu pendulare dintr-o direcție în alta – fie Uniunea Europeană este bună și Rusia e rea, fie se întâmpla contrariul. Pe moment, ce ne puteți spune despre politica externă, care a fost anunțată a fi drept una echilibrată?
Nicu Popescu: „Probabil se dorește echilibrată, cel puțin declarativ, dar în realitate este o amestecătură de dezechilibru și izolare internațională. Dezechilibrul vine din faptul că nu este suficient să-ți dorești să fii în relații bune cu alți oameni sau alte state, sau alți parteneri, trebuie să-și dorească și ei acest lucru. Or, în condițiile în care majorității partenerilor importanți ai Republicii Moldova li s-au spus minciuni în față la modul repetat, credibilitatea actualei politici externe este atât de joasă, încât, practic, nimeni nu își dorește la această etapă o dezvoltare a relațiilor cu Republica Moldova.
Dar și mai important, dacă trecem de aceste percepții oarecum personalizate sau subiective, problema este că Republica Moldova tradițional a fost susținută atunci când exista o dinamică de reforme, exista o dorință de a lupta cu corupția, exista o dorință de a reforma instituțiile statului, de a face reforma justiției și în momentul în care percepția și realitatea denotă faptul că în Republica Moldova nu se mai dorește lupta cu corupția, nu se mai dorește dezoligarhizarea, nu se mai dorește construirea unui sistem de justiție independent, atunci nici nu mai are foarte mare rost să investești într-o relație diplomatică bună cu o țară ca Republica Moldova atunci când ea nu se reformează.”
Europa Liberă: Și totuși, nimeni nu vorbește despre o izolare a Republicii Moldova pe plan extern. Din contra, dacă e să amintim declarațiile pe care le face și președintele, și șeful executivului că vor insista pe o relație bună și cu vecinii, și cu Uniunea Europeană, și cu Statele Unite ale Americii, și cu Federația Rusă, chiar se insistă pe această idee de parteneri strategi ai Republicii Moldova. Cel puțin, cele mai mari puteri ale lumii, așa spun ei că rămân a fi partenerii strategici ai Republicii Moldova – SUA, Federația Rusă, România, Ucraina.
Nicu Popescu: „Parteneriatele, prieteniile, mariajele nu se pot face prin declarații unilaterale de intenții și promisiuni, întotdeauna pentru un tangou, pentru un parteneriat ai nevoie de două părți care sunt de acord. Și problema Republicii Moldova la etapa actuală este că majoritatea statelor-cheie, cruciale pentru dezvoltarea noastră – Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană ca instituție și majoritatea statelor membre, România, Ucraina – nu își doresc să investească resurse serioase în relații cu o guvernare care, după ei, nu vrea să lupte cu corupția, nu mai reformează justiția și nu este un partener credibil.
Asta este problema actuală în politica externă a Republicii Moldova și nu este o opinie, este foarte simplu să faci o analiză cantitativă, să numeri vizitele externe. Și aici am să fac o mică paranteză: există două tipuri de vizite externe. Știți, diplomația este ca un avion cu două motoare. Un motor ar fi vizitele și invitațiile la vizite multilaterale în care sunt invitate multe state ale lumii fără necesitatea ca să existe și o relație bilaterală foarte puternică. Iată, participarea la OSCE, la reuniunile Organizației Națiunilor Unite, la întrunirile împăratului japonez, la acest tip de evenimente multilaterale se invită foarte multe state ale lumii și la acest timp de evenimente Republica Moldova continuă să fie invitată, este normal, este foarte bine.
În același timp, Moldova în ultimele luni, practic, nu a avut o diplomație bilaterală, în care conducerea politică este invitată nu pentru niște fotografii pe culoar, dar este invitată pentru niște discuții structurate care deseori durează 3, 4, 5 ore, în care treci 20 de subiecte, te gândești împreună cu partenerul extern cum să avansezi relația în beneficiul Republicii Moldova. Or, la astfel de vizite bilaterale a avut loc vizita în Turcia, o scurtă vizită nu foarte bine pregătită la Moscova și atât.
Nici măcar cu Federația Rusă relațiile și interacțiunile diplomatice nu par foarte vii...
În plan bilateral, la actuala etapă, Republica Moldova, din păcate, nu are contacte externe și doar cu Statele Unite sau Uniunea Europeană, dar nici măcar cu Federația Rusă relațiile și interacțiunile diplomatice nu par foarte vii. Și Rusia cum menținea embargoul pe produsele moldovenești acum un an sau în vară, sau în toamnă, deocamdată nu este clar în ce măsură Federația Rusă, într-adevăr, este gata să revină la Zona de Liber Schimb cu Republica Moldova. Or, din toate indiciile am foarte mari dubii că Federația Rusă va reveni la aplicabilitatea Zonei de Liber Schimb în relațiile cu Republica Moldova.”
Europa Liberă: De ce aveți aceste rezerve?
Nicu Popescu: „Eu nu văd Federația Rusă să facă progrese în această direcție, pentru că Federația Rusă este ghidată de o interpretare a interesului național care nu presupune investiții de bani, de asistență sau de deschidere a pieței pentru state din afara Federației Ruse. Și acest lucru, apropo, se referă și la Belarus, și la Armenia care sunt aliați ruși, sunt în Uniunea Euroasiatică, dar se plâng în permanență că Federația Rusă nu prea dorește să ofere asistență, mai restricționează accesul unor produse pe piața Federației Ruse. Deci, Federația Rusă nu este un partener foarte generos nici măcar pentru aliații săi. Uitați-vă la ce spune președintele Lukașenko despre Federația Rusă, uitați-vă ce spune fostul președinte Nazarbaiev despre relația cu Federația Rusă. Toți sunt foarte frustrați, pentru că Federația Rusă nu este un partener foarte generos, spre deosebire de Uniunea Europeană sau Statele Unite.”
Europa Liberă: La Chișinău, autoritățile acreditează o cu totul altă idee că chiar este generoasă Federația Rusă. Acum se negociază această linie de creditare de aproape jumătate de miliard de dolari. E o asistență care ar putea să vină din Federația Rusă?
Nicu Popescu: „Să vedem în ce condiții, când și cât va fi oferit Republicii Moldova. Dacă facem o comparație a gradului de generozitate, Statele Unite au făcut donație Republicii Moldova prin corporația „Provocările mileniului” sau Uniunea Europeană oferă foarte multă asistență nerambursabilă Republicii Moldova. Cu Federația Rusă, deocamdată, se discută despre un credit, parametrii acestui credit nu sunt clari, acești bani va trebui să fie întorși cu plata unor procente. În sensul acesta noi nu putem vorbi aici de altruism, dar din nou, parametrii acestui acord nu sunt foarte clari.
Și vă dau un alt exemplu, ca să trecem peste percepții, întotdeauna e bine să vorbim foarte concret, cu cifre. Federația Rusă anul trecut a reprezentat sub 10 la sută din exporturile Republicii Moldova comparativ cu aproape 70 la sută din exporturile Republicii Moldova care merg pe piața europeană. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că piața europeană este mult mai deschisă și pentru că Rusia deliberat de aproape 15 ani nu își dorește ca Republica Moldova să exporte mai mult pe piața Federației Ruse. Aceste politici ale Federației Ruse s-au aplicat și față de președintele Voronin, și în ultimii 10 ani și în deja peste 3 ani de președinție a președintelui Dodon, Federația Rusă nu face concesii serioase nici în plan comercial și nici în plan financiar.”
Europa Liberă: Dar atât premierul, cât și șeful statului spun că acele condiții în care urmează să fie acordat creditul de circa 500 de milioane de dolari de către Federația Rusă sunt aproximativ aceleași ca și cele în care Republica Moldova accesează credite de la partenerii din Occident, din Vest?
Nicu Popescu: „Toate discuțiile acestea rămân discuții teoretice până în momentul în care se vor vedea detaliile acestor credite, dar, din nou, este suficient să te uiți la ce face Federația Rusă în parteneriatele sale cu Armenia, cu Belarusul, cu Kîrgîzstanul, cu Kazahstanul, ca să-ți dai seama că piața Federației Ruse este o piață greu accesibilă pentru toți partenerii săi externi. Federația Rusă nu prea oferă credite avantajoase și aproape niciodată nu oferă asistență nerambursabilă partenerilor săi.”
Europa Liberă: Credeți că Chișinăul care vorbește atât de mult despre această asistență pe care o vrea din partea Federației Ruse ar putea să-i pună într-o situație neplăcută pe partenerii occidentali, să le spună că dacă voi nu ne vreți, dacă voi nu ne dați, are cine să ne dea, avem de unde lua?
Acum dinamica reformei în justiție a pierdut orice credibilitate...
Nicu Popescu: „Partenerii occidentali nu au acest tip de calcul primitiv geopolitic al relațiilor și realităților din Republica Moldova. Da, Occidentul își dorește o Moldovă democratică și relații de prietenie cu Occidentul. În același timp este clar că Republica Moldova nu poate supraviețui fără sprijin occidental, dar în același timp în special asistența nerambursabilă, dar și creditele oferite Republicii Moldova nu se fac pentru ochi frumoși, pentru promisiuni sau pentru șantaj geopolitic, dar pentru reforme concrete – pentru reforma poliției, pentru reforma justiției, a sistemului judecătoresc, a serviciilor speciale, a mediului de afaceri.
Occidentul oferă asistență pentru reforme. Or, în condițiile în care în special reforma justiției, acum dinamica reformei în justiție a pierdut orice credibilitate, în condițiile în care Consiliul Europei foarte explicit spune că actuala guvernare nu are o imagine clară în privința reformei justiției, nu ne putem aștepta la faptul că o anumită doză de șantaj geopolitic față de Occident va duce la anumite rezultate și cu siguranță nu va ajuta la reechilibrarea politicii externe a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Cel puțin autoritățile statului declară sus și tare că sunt gata să continue implementarea prevederilor Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Dacă Bruxelles-ul rămâne a fi în așteptarea unor reforme veritabile și în justiție, și în alte sectoare, asta înseamnă că dialogul poate fi întrerupt sau el va fi menținut așa doar de dragul dialogului?
Nicu Popescu: „Deocamdată, dialogul este într-o etapă de așteptare în care Bruxelles-ul, capitalele statelor membre ale Uniunii Europene așteaptă să vadă în ce măsură actualul guvern va începe să livreze și să implementeze acele promisiuni pe care le-a mai făcut în plan internațional, deocamdată este evaluată situația, dar este foarte clar că lucrurile nu merg într-o direcție bună. Acum câteva zile, Consiliul Europei a venit cu niște declarații care denotă faptul că reforma justiției în Republica Moldova merge într-o direcție greșită. Acest lucru deja determină o evaluare și în cadrul Uniunii Europene că lucrurile nu merg bine, toate scandalurile din procuratură din nou ridică foarte multe semne de întrebare în privința situației din procuratură, în condițiile în care evoluțiile de acolo par mult mai mult ca războiri ale diferitelor grupulețe și nu există senzația că ar exista un proces de reformare a procuraturii, toate lucrurile astea fac Uniunea Europeană parțial să fie într-o expectativă, dar în același timp cu realizarea faptului că promisiunile referitoare la continuarea procesului de reforme sunt niște minciuni.”
Europa Liberă: Relațiile cu vecinii. Mult se discută că trebuie să fie o cooperare bună între Republica Moldova și România, între Republica Moldova și Ucraina. Igor Dodon în ultimul timp și-a nuanțat mesajul și vorbește despre „frații români”, „frații de peste Prut”, iată a reușit să se mai vadă încă o dată cu liderul de la Cotroceni, cu Klaus Iohannis. Există șanse să fie îmbunătățită această cooperare, pentru că de la București insistența e că vor fi ajutați cetățenii Republicii Moldova și nu se va oferi asistență celor de la putere?
Nicu Popescu: „Știți, declarațiile în politica internă și externă contează, dar și mai mult are importanță ceea ce faci și în acest sens poți face zeci de declarații pozitive în direcția unui stat, a României sau a Ucrainei, sau a Federației Ruse, sau a Uniunii Europene, dar și mai mult contează comportamentul tău în relațiile cu acest state și respectarea propriilor promisiuni. Inclusiv în relațiile cu România s-au încălcat anterior anumite promisiuni făcute și acest lucru evident înseamnă că și aceste noi declarații, parțial foarte pozitive, nu sunt percepute ca fiind serioase, pentru că și alte declarații pozitive din trecutul recent nu au fost reflectate în acțiunile președintelui Dodon.”
Europa Liberă: Și va fi înghețat dialogul dintre Chișinău și București?
Nicu Popescu: „Relația moldo-română este foarte diferită de dialogul diplomatic al guvernelor. România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, de trei ori mai important decât Federația Rusă. România este un investitor, evident avem și comunitatea de limbă, istorie și cultură, deci aceste legături vor dura, ele sunt mult mai durabile și ele continuă să se întărească, fiindcă România, pe lângă relația bilaterală cu Republica Moldova, mai este și ancora Republicii Moldova în spațiul european. Deci, toate aceste lucruri continuă, dezvoltarea infrastructurii, inclusiv construcția gazoductului continuă.
Din partea României, ceea ce văd e că această investiție în Republica Moldova nu e pentru următoarele șase luni sau doi ani, dar pentru următorii 10-20 de ani ea continuă din partea României. În acest sens, relația nu este înghețată, ceea ce practic este înghețat sunt contactele la nivel politic, discuțiile diplomatice, strategice în care se încearcă îmbunătățirea și intensificarea acestei relații, dar aș vrea să accentuez faptul că aceste contacte bilaterale, niște vizite de schimb în plan bilateral nu au loc nu doar cu România, vizite care nu au loc în cadrul unor foruri de genul GUAM sau CSI, sau OSCE, schimburi de vizite bilaterale nu au loc nici cu România, nici cu Ucraina, nici cu un stat membru al Uniunii Europene și nici cu Rusia eu nu aș spune că dinamica, în afara deplasărilor frecvente ale președintelui Dodon, nici cu Rusia nu se vede un dialog sustenabil, bine organizat care ar duce la promovarea interesului economic al Republicii Moldova pe această direcție.”
Europa Liberă: Și pe acest fundal pe care îl descrieți Dvs., credeți că se poate avansa pe dosarul transnistrean, pentru că și acest dosar rămâne a fi unul prioritar pentru cei care guvernează să meargă mai departe cu soluționarea problemei transnistrene. Va fi cu putință acest lucru?
Nicu Popescu: „Eu nu pot prezice care va fi dinamica. Ceea ce este clar este că subiectul transnistrean este unul care divizează societatea foarte mult, el are riscul și poate destabiliza atât politica internă, cât și relațiile externe ale Republicii Moldova. O reglementare transnistreană durabilă și sustenabilă se poate face doar în condițiile unui consens național, or societatea noastră este foarte departe de acest consens și dacă-mi permiteți mai există și această inițiativă foarte teoretică de recunoaștere a neutralității Republicii Moldova pe plan internațional, care din perspectiva atât a unei bune părți a concetățenilor noștri, dar și în afara Moldovei este o inițiativă destul de periculoasă, pentru că ea poate fi inclusiv folosită pentru a limita dialogul Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Dacă se merge pe implementarea unei astfel de recunoașteri internaționale a neutralității, acest lucru practic ar limita suveranitatea Republicii Moldova în tot ce ține de dreptul Republicii Moldova de a alege propria politică externă. Într-un fel, Republica Moldova ar renunța la o parte de suveranitate, dacă se merge pe această inițiativă diplomatică și acest lucru poate fi folosit inclusiv pentru a bloca pe viitor relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că e o sugestie care ar veni din partea Federației Ruse pentru Republica Moldova să insiste cu această recunoaștere a neutralității sau chiar e în mintea politicienilor Republicii Moldova și ei cred că doar acest lucru ar putea să ajute să fie identificată o soluție pentru problema transnistreană?
Nicu Popescu: „Eu cred că este un tip de propunere prin care unii actori politici din Republica Moldova încearcă să anticipeze niște dorințe și așteptări ale Federației Ruse, dar același lucru s-a întâmplat și cu declarația neutralității Republicii Moldova din ’94.”
Europa Liberă: Dar Rusia recunoaște această neutralitate?
Nicu Popescu: „Nu, evident că, atâta timp cât există forțe militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova, Rusia nu recunoaște această neutralitate prin comportamentul și prin menținerea continuă a acestor trupe.”
Europa Liberă: Și atunci, Rusia ar putea să recunoască garantarea neutralității?
Nicu Popescu: „Garantarea aceasta a neutralității este o idee foarte teoretică care nu s-a aplicat, practic, nicăieri. Finlanda nu are garanție a neutralității, Suedia nu are, Irlanda nu are, chiar și în cazul Austriei există un memorandum, dar în fond neutralitatea Austriei tot este adoptată prin metode constituționale de către Parlamentul Austriei. Deci, ceea ce se promovează în Republica Moldova e o chestie destul de fără precedent și merge în contra-curent cu faptul că sunt foarte puține state europene care și-ar asuma o astfel de răspundere ca să decidă pentru decenii înainte ce fel de politică externă ar trebui să aibă Republica Moldova sau oricare alt stat.”
Europa Liberă: Dar, în opinia Dvs., cedează Republica Moldova în favoarea Tiraspolului în cadrul acestor negocieri care se poartă în formatul „5+2” și de ce se ia în considerare și acest fapt că totuși autoritățile Republicii Moldova fac multe favoruri în sprijinul regimului de la Tiraspol?
Republica Moldova are un interes de a reconecta Transnistria treptat, lent la procesele economice...
Nicu Popescu: „Republica Moldova are un interes de a reconecta Transnistria treptat, lent la procesele economice din Republica Moldova, la comerțul cu Uniunea Europeană, în general la spațiul socioeconomic și de valori european. O strategie treptată, prudentă de deschidere față de regiunea transnistreană, care ar permite treptat să pregătim terenul pentru reintegrare este utilă, ceea ce nu este util și chiar poate deveni foarte rapid periculos pentru statul Republica Moldova sunt niște măsuri de concesii rapide, unilaterale, inițiative prin care s-ar încerca reglementarea transnistreană în condițiile unui format bilateral cu Federația Rusă, fără prezența OSCE, fără prezența Statelor Unite sau Uniunii Europene.
Aceste lucruri sunt periculoase. Deci, subiectul transnistrean trebuie tratat, dar fără acțiuni rapide, prea bruște, nepregătite și, evident, treptat, dacă se va ajunge la un moment în care se discută serios reintegrarea țării, una din problemele cele mai importante este cum putem extinde înainte de a oferi persoanelor cu reședința în regiunea transnistreană, înainte de a le oferi dreptul de a coparticipa la votul din Republica Moldova, cum putem crea o situație în care persoanele cu reședința în regiunea transnistreană au informația necesară, dar și partidele politice din Republica Moldova au infrastructura, prezența, dreptul și libertatea de a face campanie timp de probabil chiar mai mulți ani în regiunea transnistreană. Altfel, evident în condițiile în care tu imporți în sistemul electoral al unei țări un număr foarte mare de oameni fără experiență de vot democratic, fără experiență de presă pluralistă, acest lucru evident ar destabiliza și democrații mult mai consolidate decât Republica Moldova.”
Europa Liberă: Se fac auzite unele constatări că, dacă Rusia și Germania ar cădea de acord pe marginea subiectului transnistrean, lucrurile ar fi foarte simple. Iată, Igor Dodon a anunțat că va participa la Conferința de Securitate din Germania. Este posibil ca dialogul ruso-german totuși să decidă în favoarea unei soluții pentru problema transnistreană?
Nicu Popescu: „Nu există soluții impuse chiar atât de simplu din afară. În realitate, acum principala dinamică diplomatică dintre statele europene și Federația Rusă mai degrabă are loc între Franța și Federația Rusă, Germania este semi-conectată la acest proces, dar eu am fost la Berlin, am avut mai multe discuții cu mai mulți diplomați de la Berlin și poziția Germaniei este foarte clară, că Germania nu se simte împuternicită să impună anumite acțiuni unor state mici precum Republica Moldova, dar și state mari precum Ucraina. Pentru Germania acest lucru este inacceptabil, inclusiv din perspectiva istoriei Germaniei și da, Germania undeva evident are un interes ca relația cu Federația Rusă să fie stabilă, dar Germania nu are niciun interes ca Europa de Est să fie construită pe mai multe Belarusuri.
Aici da, Germania are un interes în a avea relații stabile cu Federația Rusă, dar are și interese foarte serioase ca Ucraina să rămână și să fie pe viitor un stat funcțional, independent, suveran, ca Republica Moldova să rămână și în continuare un stat independent, suveran și funcțional. Și aceste lucruri fac parte din calculul și din interesul politicii externe germane.”
Europa Liberă: Și totuși, principalul test pentru o politică externă de succes a actualei guvernări care ar fi?
Nicu Popescu: „Principalul test pentru politica externă a Republicii Moldova nu ține de capacitatea serviciului diplomatic, a Ministerului de Externe sau a ministrului de externe, principalul test și principala bază pentru o politică externă de succes sunt reformele interne, deschiderea față de investitori, lupta cu corupția, reformele în justiție și că, în fond, știți, politica externă a Republicii Moldova a trecut prin faze foarte dificile în anul 2009, în ultimele luni de președinție a lui Vladimir Voronin, pe vremea lui Plahotniuc, acum trece printr-o fază dificilă a politicii externe nu din cauza persoanei care se află la Ministerul de Externe, dar din cauza lucrurilor și proceselor din politica internă, care în 2009 sau în 2019 erau decise de președinte, iar în perioada Plahotniuc erau decise de Plahotniuc, dar anume acești lideri politici, de fapt, creează acea conjunctură internațională în care Republica Moldova se trezește izolată, în pofida eforturilor Ministerului de Externe și ale miniștrilor.
În acest sens, este mult mai ușor să fii un ministru de externe într-un guvern condus de cineva ca Maia Sandu, decât să fii ministru de externe al lui Vlad Plahotniuc sau al lui Igor Dodon, pentru că anume liderii politici, de fapt, fac posibilă exercitarea mandatului de ministru de externe de o manieră dinamică și pozitivă.
Aș vrea să mai spun și faptul că da, atunci când politica externă a Republicii Moldova intră în pană, or eu cred că această politică externă actualmente se află într-o stare de criză și s-a aflat în perioada guvernării Plahotniuc, mai trebuie să recunosc și faptul că acest lucru nu este din cauza și chiar se întâmplă în pofida performanței miniștrilor de externe și a lui Tudor Ulianovschi, și a lui Aureliu Ciocoi, față de care am un respect profesional foarte mare, dar, din păcate, și Ministerul de Externe, și acești miniștri și colegi, și chiar prieteni ai mei sunt puși în situația de a gestiona în plan extern niște situații foarte imposibile, care reprezintă o tragedie pentru noi ca țară să ne aflăm în situație de izolare politică din cauza politicienilor și liderilor politici și în pofida eforturilor Ministerului de Externe și ale miniștrilor de externe.”
