Linkuri accesibilitate

Noi și restul lumii: pandemia și regulile carantinei, paravan pentru subminarea libertății presei


3 mai este Ziua Internațională a Libertății presei, dar anul acesta, mai mult chiar decât în anii precedenți, nu prea sunt multe lucruri de sărbătorit.

Mai întâi, organizația Reporteri fără Frontiere (RFR) și-a publicat clasamentul anual al țărilor în funcție de gradul de libertate al presei. Pe primele patru locuri se situează cele patru țări scandinave: Norvegia, Finlanda, Suedia și Danemarca. Ele sunt urmate de... Costa Rica, apoi de Olanda și Jamaica.

România este pe locul 48 (din 180), între Papua-Noua-Guinee și Senegal, iar Moldova pe locul 89, urmată imediat de Macedonia, dar și înaintea Ungariei (92), Serbiei (93), Ucrainei (97), Bulgariei (112), sau Rusiei (150).

Pe ultimele locuri de pe planetă în chestiunea libertății presei se situează China, Turkmenistanul, Coreea de Nord și Eritreea. În Afganistan, cele două decenii de prezență occidentală au dus la o presă mai liberă decât în China sau în Iranul vecin. Ba chiar, găsindu-se pe locul 122, Afganistanul se situează înaintea Indiei (142) și, desigur, a Rusiei (150)!

România (48) și Moldova (89)

În cazul României, principalele critici vizează opacitatea crescândă în fața identității patronilor de presă. Studiul atrage atenția asupra funcționării discutabile a Consiliului Superior al Audiovizualului (CSA), care „a abandonat bunul obicei de a face accesibile informațiile cu privire la identitatea proprietarilor” din presă, informații care sunt chiar „ascunse publicului”.

La fel, e criticat felul în care guvernul a distribuit presei în mod netransparent 40 de milioane de euro, fără însă a face limpede în ce fel sunt distribuiți acei bani și pe ce criterii. Spune raportul: „Paradoxal, aceste ajutoare au favorizat organe de presă cunoscute pentru derapajele lor etice și au favorizat autocenzura în sălile de redacție.”

În Moldova, de asemenea, raportul pune accentul pe influența oligarhilor. „Imperiul comercial al miliardarului și șef al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și-a pierdut influența, dar a fost rapid înlocuit de un nou holding mediatic afiliat cu concurența reprezentată de Partidul Socialist pro-rus.”

Ucraina, la rândul ei, e criticată mai ales pentru faptul că asasinările trecute ale jurnaliștilor de investigație Pavel Șeremet, Gheorghi Gongadze și Vadim Komarov încă n-au fost elucidate.

Presa în luptă cu pandemia și cu dezinformarea legată de aceasta
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:48:26 0:00

Ungaria: presa mai puțin liberă decât în Moldova

Criticile aduse unor țări est-europene cum e Ungaria lui Viktor Orbán în legătură cu limitările aduse libertății presei (ca și mediului academic) nu mai sunt o noutate. Într-un alt nou raport făcut public zilele acestea, al Consiliului Europei, Ungaria a ajuns chiar să fie la fel de criticată pe cât sunt Rusia sau Turcia.

Pandemia și regulile carantinei au agravat situația libertății presei. Este concluzia acestui ultim raport al Consiliului Europei despre starea presei pe continentul european.

Despre Ungaria, de pildă, dincolo de felul în care conducerea multor ziare, televiziuni și site-uri de știri este sistematic înlocuită cu oameni apropiați puterii, raportul pune în cauză legea adoptată în regim de urgență în urmă cu un an, în aprilie 2020, lege care pedepsește răspândirea de „știri false” în legătură cu pandemia cu până la 5 ani închisoare și care a făcut acum că foarte mulți jurnaliști și redacții se autocenzurează și nu mai îndrăznesc să „acopere” jurnalistic realitatea pandemiei.

În țări cum sunt Rusia și Turcia, constată raportul, practic doar rare părți ale mediului online au mai rămas libere, în vreme ce presa tradițională a fost acaparată de putere și se află sub controlul ei.

În privința Rusiei, raportul amintește, printre multe alte exemple, sinuciderea, în semn de protest, a ziaristei Irina Slavina, editoarea site-ului Koza.Press, care dorea, aparent, prin gestul ei să atragă atenția asupra gravei deteriorări a libertății presei în Rusia.

Mai sunt menționate și presiunile exercitate în Rusia asupra Radio Europa Liberă, prin noua lege care pedepsește «răspândirea cu bună știință a unor informații false».

Posibilitatea ca puterea să manipuleze opinia publică (și care este flagrantă în cazul Rusiei și Ungariei) mai e sporită și de o serioasă schimbare în atitudini și mentalități. Astfel, în octombrie 2020, un studiu Ipsos constata că 80% dintre ruși și maghiari nu citesc decât știrile la care au acces gratuit – cel mai ridicat procent dintre cele 27 de țări analizate.

Separat, participanții la sondaj au fost întrebați și dacă ar fi gata să plătească pentru a se informa de la surse de încredere. În Rusia doar 15% au răspuns da (23% în Ungaria).

Este frapantă observația că în țări precum Ungaria sau Rusia doar rare părți ale mediului online au mai rămas libere, în vreme ce presa tradițională a fost acaparată de putere și se află sub controlul ei. În cazul Rusiei, arătasem și metodele, atunci când am scris despre Gulagul digital: noua lege rusească a „internetului suveran.

Printr-o asemenea lege rusească, asigurând un control total al puterii și tăind internetul rus de cel din exterior, se merge de fapt spre o îmbucătățire de facto a internetului, între un internet chinezesc existent de multă vreme, baricadat dincolo de Marele Zid virtual al sistemului chinezesc de blocare și cenzură; un internet rusesc; și restul lumii.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG