Joe Biden e în continuare foarte criticat pentru gafele lui în atitudinea luată față de Vladimir Putin și de războiul din Ucraina, cum o constată, la Londra, The Daily Telegraph.
În același cotidian britanic, Paul Wood oferă o fascinant reportaj din interiorul (in)faimoasei companii rusești de mercenari Wagner Group, cei zvoniți că ar fi fost trimiși să-asasineze pe Volodimir Zelenski.
Pe front, Le Monde vorbește despre o cifră care depășește deja 5.000 morți în Mariupol și oferă azi un reportaj printre rușii din Odessa. Autoritățile ucrainene locale, scrie Le Monde, sunt foarte alerte în căutarea de spioni și sabotori.
Forțele ucrainene, în acest timp, au preluat controlul asupra câtorva orășele din nordul țării, cum au relatat responsabili militari. Ei au recucerit Trostianeț, un oraș la aproximativ 20 de km de granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia, a confirmat un înalt oficial american al apărării. Cum o scrie și Washington Post, oficiali ucraineni au mai confirmat și recucerirea orășelului Irpin, o suburbie a Kievului.
Tot Washington Post mai scrie că Turcia și România se străduiesc și se grăbesc în ultimele zile să neutralizeze o serie de mine potențial explozive, pe fondul îngrijorării că asemeneа mine acvatice ar putea pluti prin Marea Neagră, dinspre țărmurile Ucrainei către țările vecine.
Ziarul rus „Novaia Gazeta” își suspendă apariția
Titlul spune deja totul: cititorii ultimului ziar rusesc independent, “Novaia Gazeta”, pot găsi în această dimineață pe site următoarele:
„După ce am primit un al doilea avertisment de la Roskomnadzor, suspendăm publicarea ziarului pe site-ul nostru, și pe rețelele de socializare și pe hârtie, până la încheierea operațiunii speciale pe teritoriul Ucrainei” .
Motivul invocat de agenția federală de monitorizare a presei pentru acest avertisment a fost omiterea mențiunii „agent străin” atunci când se face referire la un ONG înregistrat sub această apelațiune, deși autoritatea de supraveghere nu precizează în ce articol sau în ce loc de pe site trebuie specificat asta. Primul avertisment al lui Roskomnadzor a fost transmis ziarului pe 22 martie. Era deja vorba despre absența identificării unui ONG ca „agent străin” într-un articol. Instanța ceruse corectarea imediată a textului. Două avertismente de această natură pe an duc la amenințarea cu retragerea licenței care permite unei organizații să funcționeze ca mass-media.
Redactorul-șef al ziarului, Dmitri Muratov, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace din 2021, a comentat această situație într-o scrisoare adresată „cititorilor-sponsori privați” ai ziarului, de care a luat cunoștință cotidianul online gazeta.ru:
„Am rezistat treizeci și patru de zile în condițiile ‘operațiunii speciale’, pe fundal de cenzură de război. Ne hotărâserăm [la începutul războiului], urmând sfatul a 96% dintre voi – pe care i-am consultat – să ne continuăm apariția. Novaia Gazeta nu putea să-și abandoneze cititorii.
Și ne-am continuat munca. Pe câmpurile de luptă, prin zonele de graniță. Am trecut împreună prin cele mai tragice zile ale istoriei noastre. Asta nu putea rămâne fără urmări.
Am primit un al doilea avertisment de la Roskomnadzor, suspendăm publicarea ziarului pe site-ul nostru, și pe rețelele de socializare și pe hârtie, până la încheierea operațiunii speciale pe teritoriul Ucrainei. Altă soluție nu avem. Pentru noi, și pentru voi, știu, este o decizie cumplită și foarte grea. Dar trebuie să ne salvăm unii pe ceilalți.
Sprijinul vostru este mai important ca niciodată. Fără voi, nu vom supraviețui. Mulțumim și să ne vedem curând !"
Situația nu e mult mai roză în Grecia
Situația presei se arată însă îngrijorătoare chiar și prin unele părți în UE, cum o arată un studiu publicat în Politico.
Raportul – intitulat „Controlul mesajului: provocări pentru presa independentă din Grecia” – a fost întocmit de Media Freedom Rapid Response (MFRR), o asociație condusă de Centrul European pentru Libertatea Presei, care a condus o anchetă detaliată în Grecia în decembrie 2021.
Grecia a coborât cinci locuri în indicele mondial al libertății presei din 2021, redactat de Reporteri fără frontiere, care a descris un „cocktail periculos pentru libertatea presei” în țară, referindu-se la fondurile de stat distribuite fără transparență, exemple de cenzură internă a presei de stat și cazuri de violență împotriva jurnaliştilor. Grecia se află acum pe locul 70 în acel indice planetar și pe locul 4 cel mai rău din UE.
La sfârșitul anului trecut, parlamentul Greciei a adoptat modificări aduse codului penal al țării, inclusiv un amendament controversat care incriminează difuzarea de informații false (fake news). Uniunea Jurnaliştilor din Atena, ESIEA, a avertizat că formularea este mult prea vagă şi că ar putea duce la urmărirea penală a jurnaliștilor doar pentru că şi-au exprimat opiniile și au prezentat faptele. Atât sindicatul, cât și organizații precum Human Rights Watch au cerut revocarea legii.
Este revelator de altfel, pentru starea de spirit din jurul funcționării globale a presei, că și în Ungaria sau România s-au făcut propuneri legale similare.
