Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Ultimele evoluții:
- Rusia și Ucraina au reușit, se pare, să facă progrese la discuțiile de la Istanbul, primele în mai bine de două săptămâni. Moscova a afirmat că își reduce operațiunile militare în direcția capitalei ucrainene Kiev și Cernigov, în timp ce Ucraina a declarat că va accepta să fie neutră.
- Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a reapărut în public, afirmând că principalele sarcini ale primei etape a operațiunii militare ruse în Ucraina au fost finalizate. Acum, potrivit lui, armata rusă se poate concentra pe ce ceea ce el a numit obiectivul principal - eliberarea Donbasului.
- Eurojust, agenția europeană pentru cooperare în justiție penală, a declarat că va sprijini echipa de anchetă pentru investigarea acuzațiilor de crime de război din Ucraina. Lituania, Polonia și Ucraina au semnat săptămâna trecută un acord pentru a înființa o echipă care să permită schimbul de informații și investigarea presupuselor crime de război și crime împotriva umanității petrecute după ce Ucraina a fost invadată de armata rusă.
- Producătorul danez de bere Carlsberg s-a alăturat gigantului olandez Heineken anunțând că se retrage complet din Rusia pe fondul războiului declanșat de Moscova în Ucraina. Heineken și Carlsberg au declarat pe 28 martie că își vor vinde afacerile în Rusia. Heineken a spus că afacerea sa din Rusia „nu mai este durabilă și nici viabilă în mediul actual” și că va căuta un „transfer al afacerii către un nou proprietar, în deplină conformitate cu legile internaționale și locale”.
- Delegațiile ruse și ucrainene au început discuțiile la Istanbul, primul astfel de contact între cele două părți în mai mult de două săptămâni. La discuțiile anterioare dintre cele două părți, atât față în față, cât și prin videoconferință, nu s-a înregistrat niciun progres.
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina este pregătită să-și declare neutralitatea și să ia în considerare un compromis asupra zonelor contestate din estul țării pentru a asigura pacea. El a mai spus că prioritățile Ucrainei la discuții vor fi „suveranitatea și teritorială” și că oferta de garanții de securitate va include menținerea Ucrainei fără energie nucleară.
- Președintele american Joe Biden le-a spus reporterilor pe 28 martie că „nu își cere scuze” pentru că a spus că președintele rus Vladimir Putin „nu poate rămâne la putere” într-un discurs ținut la Varșovia pe 26 martie, la încheierea turneului european. Afirmațiile sale au fost interpretate în sensul că Biden ar cere schimbarea regimului de la Kremlin. Casa Albă și secretarul de stat Antony Blinken s-au grăbit să clarifice comentariul în weekend, iar Biden, pe 28 martie, a încercat să se explice, spunând că vorbele sale reprezintă o expresie a „ultrajului moral”, nu a unei noi politici.
- Miliardarul rus Roman Abramovici și negociatorii de pace ucraineni au suferit simptome de otrăvire, după o întâlnire la Kiev, a informat Wall Street Journal pe 28 martie. Ziarul a spus că Abramovici, care a acceptat o cerere ucraineană de a intermedia negocierea încetării invaziei ruse a Ucrainei, și cel puțin doi membri seniori ai echipei ucrainene, au fost afectați. Printre simptome: congestionarea ochilor, lăcrimare constantă și dureroasă și descuamarea feței și a mâinilor, a adăugat corespondentul Wall Street Journal.
- Ucraina spune că va investiga informații neverificate conform cărora soldații săi ar fi torturat militari ruși capturați în luptă. „Luăm astfel de cazuri extrem de în serios... Va fi o anchetă... Nu torturăm prizonierii de război”, a declarat Oleksiy Arestovici, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, într-o postare pe Telegram din 28 martie. Arestovici a publicat postarea după ce pe rețelele de socializare a fost difuzat un videoclip care pare să arate soldați ucraineni torturând militari ruși după capturarea lor în Ucraina.
- Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Băncii Centrale Ruse, guvernului și Gazprom să prezinte, până pe 31 martie, propuneri pentru plățile cu ruble de gaz din „țările neprietenoase”, inclusiv toate statele Uniunii Europene. Rusia elaborează metode de acceptare a plăților pentru exporturile sale de gaze în ruble și va lua decizii în timp util în cazul în care țările europene refuză să plătească în moneda rusă, a anunțat Kremlinul pe 28 martie.
- Președintele american Joe Biden propune alocarea a încă 6,9 miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina să se apere de invazia rusească și a consolida securitatea europeană prin intermediul NATO.
- Ministerul de externe de la Chișinău a dezmințit relatările presei ruse despre faptul că misiunile diplomatice moldovene ar fi solicitat evacuarea cetățenilor moldoveni din regiunea Herson a Ucrainei cu ajutorul forțelor armate ale Rusiei.
Plan UE în 10 puncte pentru Moldova și celelalte țări afectate de criza refugiaților
Miniștrii de interne ai celor 27 de țări ale UE au căzut de acord luni seara, 28 martie, în unanimitate, să pună la punct o structură de triere și control al acestei imigrații masive, de un tip nou, din Ucraina, care nu fusese prevăzută de tratatele fondatoare ale UE.
In Europa au ajuns deja 3,8 milioane de refugiați din Ucraina, iar vechile reguli ale acordării azilului nu mai funcționează. Dintre cei aproape 4 milioane de refugiați (doar până acum, potrivit ONU), aproape 2,2 milioane se află doar în Polonia. Mai multe AICI.
Noua situație de securitate obligă America să reevalueze numărul militarilor săi din Europa
Când războiul din Ucraina a început, în Europa erau staționați cam 80.000 de militari, fie permanent, fie ca parte a unor rotații de trupe. Dar după ce Rusia a invadat Ucraina, numărul militarilor americani aflați la frontiera estică a Alianței NATO a crescut considerabil aducând cifra totală în Europa la circa 90.000.
Această creștere a fost inițial temporară, pentru a oferi asigurări aliaților din Estul Europei, dar în prezent Pentagonul reevaluează numărul militarilor care vor fi staționați pe continent. O oficialitate de la Ministerul Apărării a precizat că nu fost luată o decizie și nu sunt în curs negocieri cu țări care găzduiesc trupe, dar a devenit evident că arhitectura de securitate europeană este acum diferită.
Ucraina anticipează o campanie de „gherilă totală”
Rusia încearcă să împartă Ucraina în două pentru a crea o regiune controlată de Moscova, după ce nu a reușit să preia întreaga țară, a declarat șeful serviciilor de informații militare ucrainene, Kirilo Budanov, promițând însă Rusiei o campanie de „gherilă totală”.
Ucraina susține că a distrus o navă rusească în portul Berdeansk
Armata ucraineană a anunțat că a distrus o navă de transport rusesc în portul Berdeansk, pe 24 martie. Orașul ucrainean de pe malul Mării Azov este ocupat de forțele rusești invadatoare, iar portul a fost folosit pentru a aduce echipamente militare și provizii. Nu s-a putut verifica imediat dacă exploziile au rezultat în urma unui atac ucrainean sau din altă cauză.
Imagini filmate cu drona arată amploarea dezastrului din Mariupol
O înregistrare video realizată cu ajutorul unei drone arată amploarea distrugerilor din Mariupol, orașul-port de la Marea Azov. Mii de civili rămân blocați în orașul asediat de forțele rusești.
Care este miza bătăliei pentru Mariupol?
Armata rusă continuă asediul asupra mai multor orașe din Ucraina, inclusiv la Mariupol, portul de la Marea Azov, luat în încercuire de mai bine de trei săptămâni și distrus – susțin autoritățile ucrainene – în proporție de peste 80%. Din cei peste 430.000 de locuitori, doar câteva zeci de mii au reușit să fugă, majoritatea cu automobilele personale. Orașul nu are apă curentă, electricitate și căldură, iar oamenii nu au hrană și nu se se știe câți dintre ei au fost uciși în cursul asediului. Ce ar însemna căderea orașului-port, care este și un important centru industrial, pentru Ucraina, dar și pentru Rusia? Mai multe, AICI.
SUA avertizează: Rusia poate lansa atacuri și pe frontul cibernetic de luptă
Până acum, în ciuda confruntării cu Occidentul, Vladimir Putin nu a recurs la o armă cu care a obișnuit în ultimii ani și anume atacuri cibernetice. Însă potrivit spuselor președintelui SUA, Joe Biden, această realitate s-ar putea schimba. „Cu cât Putin se va simți mai cu spatele la zid, cu-atât tacticile sale vor fi mai dure și unul dintre instrumentele la care e posibil să recurgă, după opinia noastră, este cel al atacurilor cibernetice”, a spus șeful executivului american. Mai multe, AICI.
Joe Biden la Varșovia: „Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Rusia”
Vladimir Putin nu mai poate rămâne la putere, iar războiul său împotriva Ucrainei este un eșec strategic pentru Moscova, a declarat președintele american Joe Biden într-un discurs ținut pe 26 martie la Varșovia, de unde le-a transmis ucrainenilor: „Suntem alături de voi!”. Casa Albă a spus ulterior ca Biden nu a făcut apel la o schimbare de regim în Rusia.
„Z” – dar nu de la Zelenski
Rusia duce în Ucraina un război pe cel puțin două fronturi: pe teren și pe „terenul simbolurilor”. Iar dacă primul nu pare să meargă așa cum și-a dorit sau închipuit Kremlinul – susțin experții militari occidentali – al doilea funcționează mult mai bine, cel puțin în Rusia. Așa s-a ajuns și la „războiul simbolurilor”, între Z și trandafirul alb. Mai multe, AICI.
Beckham își cedează contul de Instagram unei anesteziste din Harkov
Cunoscutul fotbalist englez David Beckham și-a predat temporar contul de Instagram unui medic pediatru anestezist din Harkov. De duminică, cei peste 70 de milioane de urmăritori ai lui Beckham pot să vadă care sunt condițiile într-o maternitate, aflată sub amenințarea constantă a bombelor rusești. Doctorița a arătat și imagini din subsolul spitalului unde sunt evacuate femeile care așteaptă să nască, dar și proaspetele mame.
Moldova primește primele ajutoare americane pentru refugiații ucraineni
SUA acordă Republicii Moldova ajutoare de 30 de milioane de dolari pentru găzduirea refugiaților ucraineni. Ambasadorul american la Chișinău, Kent D. Logsdon, a făcut anunțul pe 20 martie la Centrul Fides pentru refugiați, din Chișinău. El s-a arătat „foarte îngrijorați” de ceea ce s-ar putea întâmpla în regiune, dar a adăugat că, „în acest moment, nu există semne că Moldova ar putea fi ținta unui atac”. Mai multe, într-o relatare semnată de Liliana Barbăroșie.
Un ucrainean care și-a pierdut familia într-un atac rusesc vorbește despre tragedia sa
La 6 martie, Serhii Perebiinis și-a pierdut întreaga familie în timp ce încercau să se evacueze dintr-o suburbie a Kievului. Moartea soției și celor doi copii ai săi cauzată de un obuz rusesc a fost documentată de jurnaliști aflați la fața locului, iar imaginile cu trupurile lor neînsuflețite au făcut înconjurul lumii. Perebiinis a vorbit despre această tragedie cu postul Current Time. (ATENȚIE: Urmează imagini care vă pot afecta emoțional.)
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare data, denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
S-a bazat Rusia pe informații greșite înainte de a intra în Ucraina?
Mai mare, mai puternică, mai bine dotată și antrenată, armata rusă ar fi trebuit să anihileze rezistența militară ucraineană, iar soldații ruși urmau să fie primiți cu resemnare pasivă, dacă nu chiar cu brațele deschise. Războiul din Ucraina se apropie de a treia săptămână, dar profeția nu s-a adeverit. De ce? Vedeți aici o analiză semnată de jurnalistul Europei Libere Mike Eckel.
