Președintele Klaus Iohannis a spus că „România nu are premier” și că Guvernul este condus de „infractorul Dragnea prin interpuși”. Klaus Iohannis nu a explicat care sunt motivele pentru care nu i-a numit pe Olguța Vasilescu și pe Mircea Drăghici la Ministerul Dezvoltării Regionale și la cel al Transporturilor, așa cum a cerut PSD. Cei doi sunt apropiați ai liderului social-democraților, Liviu Dragnea, iar principalul partid de guvernare s-a adresat Curții Constituționale înainte ca șeful statului să ia o decizie în privința lor, așteptată în ultimele două săptămâni.
Din perspectiva lui Klaus Iohannis, era nevoie de explicații din partea premierului Dăncilă în fața națiunii și de negocieri cu Palatul Cotroceni. După cum s-a exprimat președintele, ar fi vorba despre o chestiune politică, iar partidul de guvernare și-ar fi pierdut abilitatea de a face politică.
De cealaltă parte, PSD spune că șeful statului blochează țara – astfel că nu mai pot fi făcute investiții în autostrăzi și dezvoltare locală. Social-democrații îl acuză pe președinte că ar fi mânat de ranchiună și obsesii personale și aduce țara în criză în ajunul preluării conducerii Consiliului UE. Pentru a 9-a oară în doi ani, judecătorii Curții Constituționale vor media un conflict între coaliția la putere PSD-ALDE și președintele țării, legat de atribuțiile ierarhiei de stat.
O singură dată, actuala Curte, dominată de PSD, i-a dat dreptate lui Klaus Iohannis. În toate celalalte ocazii, CCR i-a mai luat din puteri președintelui, ales în România prin vot direct.
În doi ani, fără modificarea Constituției, printr-o serie de legi sau prin noi interpretări ale Curții, șeful statului a ajuns să nu mai aibă un cuvânt de spus la numirea șefilor mai multor instituții, printre care serviciul secret al Ministerului de Interne, să refuze o singură data numirea șefilor din magistratură. Sau, ca în vară, s-o revoce pe șefa DNA fără drept de apel.
Prin tergiversarea numirii celor doi miniștri, Klaus Iohannis a intenționat să valorifice politic neînțelegerile din PSD. Remanierea, așa cum a gândit-o Liviu Dragnea, s-a soldat cu scoaterea din Executiv a miniștrilor care l-au contestat, a celui mai influent lider local PSD, Paul Stănescu, și a apropiaților Gabrielei Firea – și ea un adversar al lui Liviu Dragnea.
Remanierea a obținut și tăcerea altor critici ai liderului PSD, care au primit portofolii. Prin această schimbare, Liviu Dragnea a obținut un armistițiu în partid, dar a pierdut temporar majoritatea în Camera Deputaților, iar PSD s-a prăbușit în sondajele de opinie la 24,9%, potrivit ultimei cercetări IMAS.
Coabitarea în România a dus la o criză politică aproape perpetuă. Competiția dintre o coaliție parlamentară de culoare politică diferită de cea a președintelui nu a găsit soluții în Constituție, concepută pentru o țară în care președintele, ales de popor, să fie ceva mai puternic decât premierul sau șefii celor două camere ale Parlamentului. Din 2003, de când Curtea Constituțională a fost înzestrată cu puterea decide în conflictul între puteri, coabitarea a dus la nesfârșite discuții despre ce fel de țară este România – cu Președinte sau cu Parlament puternic.
Este puțin probabil ca decizia care va veni din partea Curții Constituționale să atenueze nesfârșita dispută între polii de putere. Cum pronunțarea Curții va dura până la 30 de zile, remanierea nu va fi confirmată, iar cele două ministere decapitate vor putea fi conduse de eșalonul al doilea sau de interimari.
