O nouă rundă de negocieri în formatul „5+2” pentru rezolvarea conflictului transnistrean va avea loc la Roma în zilele de 29 și 30 mai. Discuțiile vor fi prezidate de Franco Frattini, reprezentantul special al președinției italiene OSCE. În cadrul reuniunii urmează să fie discutat stadiul de implementare a celor șase înțelegeri semnate de părți în noiembrie 2017 și aprilie 2018, referitoare la înlăturarea unor bariere în relațiile dintre locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului.
Cele șase înțelegeri, a căror aplicare va fi discutată la reuniunea în formatul 5+2, fac parte din cunoscutul pachet de opt puncte agreat încă în 2016 la Berlin. Două dintre ele au fost convenite luna trecută. Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord privind plăcuțele de înmatriculare a autovehiculelor din regiunea transnistreană, așa încât acestea să poată participa în traficul internațional. Un alt acord agreat de părţi prevede accesul necondiționat al fermierilor din raionul Dubăsari, domiciliaţi în stânga Nistrului la terenurile lor agricole începând din august. Alte patru protocoale semnate în noiembrie 2017 prevăd redeschiderea podul rutier peste Nistru dintre localitățile Gura Bîcului – Bîcioc, funcționarea școlilor cu predare în grafia latină, recunoașterea diplomelor transnistrene și restabilirea legăturilor telefonice între malurile Nistrului. În ce priveşte conexiunea telefonică progrese majore nu s-au înregistrat. Termenul de realizare a acestei înțelegeri a fost trasat din start pentru cinci ani.
Uniunea Europeană şi OSCE au salutat anterior aceste înțelegeri protocolare despre care s-a spus că ar fi un important pas înainte care ar contribui la o dinamică pozitivă în procesul de reglementare transnistreană.
Mai multe organizaţii neguvernamentale din dreapta Nistrului au spus însă că e vorba de cedări inadmisibile din partea Chișinăului...
Mai multe organizaţii neguvernamentale din dreapta Nistrului au spus însă că e vorba de cedări inadmisibile din partea Chișinăului şi au cerut în repetate rânduri autorităţilor constituţionale să nu depășească unele „linii roșii” în relația cu regimul separatist care ar submina suveranitatea Republicii Moldova. În cel mai recent apel public, ONG-urile au condamnat implicarea în procesul de negocieri a doi „oligarhi influenţi”, fiind vorba de liderul coaliţie de guvernare de la Chişinău Vlad Plahotniuc și Victor Gușan, șeful concernului Sheriff de la Tiraspol care controlează regiunea transnistreană. Despre cei doi se spune că şi-ar fi dat girul pe ultimele înţelegeri convenite.
Un comunicat al OSCE anunţă că la reuniunea formatului de negocieri care începe marţi la Roma vor fi discutate nu doar progresele în cele şase înțelegeri anterior convenite, dar că vor fi stabilite termene pentru implementarea priorităților restante din „pachetul din opt puncte”. Sunt două la număr şi ţin de subiecte extrem de sensibile, şi anume problema dosarelor penale şi cea a drepturilor omului, inclusiv libera circulație.
Tiraspolul îi reproşează de mai mulţi ani Chişinăului că ar fi deschis mai multe dosare penale pe numele unor persoane cu funcţii de răspundere din administraţia separatistă. Chişinăul a negat de fiecare dată acest lucru, spunând că dosarele penale sunt iniţiate pe fapte de încălcare a drepturilor omului, în schimb, cele iniţiate de Tiraspol vizează persoane concrete, inclusiv poliţişti, primari şi funcţionari. Problema dosarelor penale a fost nu odată motivul din care Tiraspolul bloca negocierile 5+2.
Iată de ce unii experții sunt sceptici că se poate ajunge la un compromis pe acest subiect. Între ei analistul politic Ion Tăbârţă de la Institutul Viitorul:
„Acest subiect se discută încă de prin anii 90. Ţine de competenţa organelor de interne din R. Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană. Sunt dosare care se referă la anumite infracţiuni, crime care necesită o colaborare între cele două maluri. Alta este aşa-numitele dosare politice, listele cu anumiţi oficiali de la Chişinău care nu au acces în regiune. Mai greu este cu componenta politică a acestor dosare. Aici nu prea se întrezărește o soluţie practică.”
Un alt analist politic Corneliu Ciurea crede că e nevoie de o voinţă politică, în special a Chişinăului:
„Cred că va fi foarte dificil de a rezolva problemele legate de dosare. Important e să existe voinţă, în primul rând, la Chişinău. Cred că aceste chestiuni vor fi discutate la Roma. Nu exclud că va apărea o agendă pentru îndeplinirea angajamentelor. Cred că Chişinăul oficial va avea nevoie de discuţii în plus cu societatea civilă. În chestiunea dosarelor societatea civilă a acordat multă atenţie atunci când a susţinut o atitudine mai dură faţă de regimul de la Tiraspol. Cred că este realizabilă această doleanţă, dar urmează a fie discutată mai bine la Chişinău.”
Cât despre cea de-a doua restanță legată de drepturile omului, inclusiv libera circulaţie, Ion Tăbîrţă crede că părţile ar putea ajunge la o înțelegere, ceea ce nu înseamnă încă că Tiraspolul îşi va respecta angajamentele.
Tiraspolul va încerca, cel mai probabil, să avanseze pe agenda discuțiilor decizia guvernul de la Chișinău de a extinde controlul mixt de la granița Moldovei cu Ucraina în două puncte de control de pe segmentul transnistrean de frontieră, după cel instituit la punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan. Tiraspolul a adresat deja un demers oficial participanților la negocierile în formatul 5+2, cerând să nu admită ceea ce Tiraspolul numește „înrăutățirea situației și o blocadă economică a regiunii transnistrene”.
