Dick Schoof, nominalizat de Wilders, ocupă, la acest moment, cea mai înaltă poziție din ministerul Justiției și Securității, după ce a fost șeful serviciilor secrete și al serviciilor antiteroriste. El are la dispoziție până la sfârșitul lunii iunie să formeze un guvern.
„Este un moment foarte intens pentru mine, nu m-aș fi așteptat să mi se ceară să mă aflu aici”, a declarat Schoof reporterilor, promițând că va fi un premier pentru toți olandezii, nu doar pentru cei ce susțin partidele din coaliția la guvernare. Schoof spune că se va concentra pe menținerea statului de drept și că nu se va supune automat ordinelor lui Wilders doar pentru că el este cel care l-a propus.
Nominalizarea lui Schoof nu era vehiculată public și a fost o surpriză chiar și pentru el.
Partidul condus de Wilders a câștigat alegerile parlamentare din Olanda, în noiembrie, întrecând partidul liberal al fostului premier Mark Rutte (VVD) și coaliția de stânga a fostului comisar european Frans Timmermans. Alegerile anticipate s-au organizat după ce Rutte și-a dat demisia.
PVV a câștigat 37 de locuri din cele 150 din parlament și ar fi avut nevoie de un număr dublu pentru a putea conduce țara singur. O coaliție PVV (extremiști) - VVD (liberali) - NSC (centriști) - BBB (fermieri) va avea 88 de locuri în parlament.
- Te-ar putea interesa și: Liderul extremist de dreapta din Olanda nu a reușit să formeze un guvern, la două luni după alegeri
După eșecul de a forma un guvern timp de mai multe luni, Wilders a reușit să strângă împreună cele patru partide după ce și-a atenuat retorica anti-UE, anti-islam și împotriva înarmării Ucrainei, renunțând și la poziția de premier. Acordul coaliției presupune ca niciunul dintre liderii celor patru partide să nu primească o funcție în guvern, în timp ce jumătate dintre miniștri să fie tehnocrați fără experiență politică.
Ce-i „arde” pe olandezi?
Olanda este într-o criză a locuințelor: penuria de peste 390.000 de case sau apartamente a crescut chiriile și prețurile locuințelor la niveluri complet inaccesibile. În medie, o cameră de închiriat într-o casă împărțită cu alți oameni în Amsterdam este de aproape 1.000 de euro pe lună, cu 39% mai mult decât în 2021. În lipsa locuințelor sociale, sunt cei mai afectați tinerii, studenții internaționali și cei cu condiții materiale proaste. Geert Wilders a dat vina pe imigrație pentru criza locuințelor.
Coaliția celor patru partide a căzut de acord să limiteze imigrația, să modifice o lege care cere distribuția egală a migranților în țară și să ceară altor state europene să permită Olandei să evite legile de imigrație ale UE.
La nivel european, guvernul condus de extrema dreaptă vrea să limiteze și extinderea UE prin criterii mai stricte de aderare, ceea ce ar putea încetini sau bloca parcursul Moldovei sau Ucrainei atâta timp cât deciziile de aderare se iau doar prin unanimitate.
- Te-ar putea interesa și: Ce le lipsea Moldovei și Ucrainei: învingătorul alegerilor olandeze este împotriva extinderii UE
Finanțele sunt și ele un punct important din negocierile pentru formarea unui nou guvern olandez. În februarie, liderul partidului centrist NSC, Pieter Omtzigt, a părăsit masa de discuții pentru că nu putea cădea de acord pe tema bugetului național. Olanda ar fi nevoită să-și reducă deficitul cu 17 miliarde de euro, despre care Wilders spune că ar trebui să vină dintr-un buget național restrâns, în timp ce Omtzigt spune că ar trebui adunați din creșterea impozitelor. Omtzigt l-a acuzat pe Wilders că ar fi ținut secrete informații despre starea financiară a mai multor ministere.
Tot pe partea financiară, Politico anticipează că guvernul olandez, care chiar și sub conducerea liberalilor se opunea cheltuielilor UE, ar putea deveni și mai avar. Dacă acest guvern va rezista pe termen lung, poate ajunge să restrângă bugetul European după 2028.
Protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice a fost una dintre prioritățile guvernului Rutte, care a făcut Olanda sinonimă cu soluțiile verzi. Partidul condus de Geert Wilders nu consideră că schimbările climatice sunt un pericol pentru țara care se află în proporție de 26% sub nivelul mării. Coaliția condusă de PVV și-a propus să scape de mai multe măsuri pentru protecția mediului și să extindă proiectele de foraj petrolier în Marea Nordului.
În timp ce alte țări formează așa-numite cordoane sanitare în jurul extremei drepte, liberalii olandezi au ales să se alieze cu ei, alegere criticată și la nivel european de candidații pentru șefia Comisiei Europene în dezbaterea din 23 mai. Candidata Verzilor, Terry Reintke, i-a cerut reprezentantului liberal Sandro Gozi să dea afară partidul VVD din gruparea Renew.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
