La Orhei, Liceul I.L.Caragiale a fost gazda celei de-a cincea dezbateri în cadrul proiectului Europei Libere „Antinostalgia – privind spre viitor”, pe tema: A creat şcoala comunistă „omul nou”? Dezbaterea i-a avut în calitate de invitați speciali pe Bogumil Luft, fost ambasador al Poloniei la București și Chișinău, și profesorul universitar Anatol Gremalschi, fost ministru al Educaţiei din Republica Moldova, în prezent director de programe la Institutul de Politici Publice de la Chișinău.
La dezbaterea „A creat şcoala comunistă „omul nou”?” ne-am propus să analizăm de ce era nevoie de un cetăţean clădit după alte calapoade, făurit altfel, ce rol a jucat şcoala în această inginerie, cât de mult s-au schimbat în timp valorile acelor oameni și în ce fel de societate trăiesc cetățenii Republicii Moldova? Asta pentru că adesea auzim de la cei care ne vizitează țara că nu ne înțeleg mentalitatea, că localnicii ar fi nostalgici după vremuri demult apuse și că visează la un nou tătucă, așa cum se întâmpla în perioada URSS.
Bogumil Luft, fost ambasador al Poloniei în România și în Republica Moldova, jurnalist și scriitor, a analizat în cartea sa „Românii în goană după happy-end” modul de gândire, prin comparație, din ţara sa și din cele două state situate de ambele maluri ale Prutului, unde și-a desfășurat activitatea diplomatică. El a spus celor prezenți la Orhei ce i-a fost cel mai dificil sau a rămas de neînţeles din mentalitatea cetățenilor Republici Moldova.
„Cât am stat ambasador al Poloniei la Chișinău (2010-2012 n.r.), am făcut niște descoperiri foarte interesante pentru mine, un pic îngrozitoare. Am descoperit că Uniunea Sovietică există, încă mai există, și există prin această nostalgie, o nostalgie foarte puternică. Trebuie trase concluzii din această experiență, mai ales că trebuie să gândim pentru viitor. Dacă trăim cu suferință sau cu bucurie numai trecutul, asta nu duce la nimic”.
La rândul său, profesorul universitar Anatol Gremalschi, fost ministru al Educaţiei din Republica Moldova, întrebat fiind despre plusurile și minusurile școlii sovietice, a subliniat că numai atunci când scopul unui regim corespunde normelor general umane sistemul de învățământ poate fi unul bun, chiar dacă unele metode sunt imperfecte.
„Scopul, în cazul regimului sovietic, regimului autoritar, era unul defectuos. El trebuia să producă șurubașe a unui mecanism. Când țara vrea ceva de la tine, atunci automat se autointitulează patrie. Situația e foarte complicată. Când analizăm trecutul, evident, atrocitățile de atunci, încălcarea flagrantă a drepturilor omului, noi condamnăm acest lucru. Dar asta nu înseamnă că toți absolvenții sistemului educațional de atunci au fost oameni răi. Am putea spune: Da, a fost creat un om nou! Orheenii țin minte - au luptat pentru independență, nu-i așa? Apropo, câți absolvenți de astăzi ar lupta?”.
Actualitatea temei a fost remarcată și de elevii Liceului „I.L. Caragiale” din Orhei, prezenți la dezbatere. De exemplu, Elena Oglindă, elevă în clasa a XII-a, a spus că a fost uimită să afle cum mama ei, profesoară de istorie, s-a adaptat noilor vremuri după 1991.
„Fiind profesoară de istorie, [mama mea] trebuia să predea și Istoria românilor. Este o întrebare cum a învățat-o ea. Pentru mine personal a fost surprinzător faptul că ea a învățat de sine stătător. Nu a existat o istorie veridică a neamului nostru în perioada sovietică, respectiv nimeni nu știa realitatea care a fost. Propaganda consta într-o ură față de vecinii noștri de peste Prut. Încerc acum să nu fac contrariul, adică să spun că românii sunt buni sau viceversa. Trebuia să fie o relatare simplă, obiectivă a cursului istoriei prin documente istorice, prin probe, ceea ce a lipsit categoric”.
Dezbaterea pe tema „A creat şcoala comunistă „omul nou”? a fost a cincea la număr din totalul de zece, care includ proiecții de filme documentare, reportaje, interviuri și analize despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. Următoarea dezbatere din cadrul proiectului „Antinostalgia – privind spre viitor” va avea loc pe 17 aprilie și va pune în discuție subiectul accidentului nuclear de la Cernobîl.