După o întâlnire între secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și ministrul adjunct de externe din Belarus, Organizația Națiunilor Unite a anunțat că Minskul a fost de acord să permită transporturi de cereale ucrainene pe teritoriul său cu destinația porturile lituaniene „fără condiții prealabile”.
Acceptul Belarusului ar putea contribui la eforturile internaționale de atenuare a consecințelor invaziei Rusiei în Ucraina, care durează de nouă luni, pe fondul unei crize alimentare internaționale rezultată mai ales din faptul că armata rusă a împiedicat exporturile de cereale ucrainene și alte exporturi.
ONU a declarat că ministrul adjunct de externe belarus, Iuri Ambrazevici, a repetat cererea Minskului de a i se permite să își exporte propriul îngrășământ.
„Ministrul adjunct de externe l-a informat pe secretarul general că Belarusul va accepta, fără condiții prealabile, tranzitul cerealelor ucrainene prin propriul teritoriu pentru a fi exportate din porturile lituaniene”, se arată într-un comunicat de presă al ONU.
Ucraina este unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu și alte cereale, dar agricultura și exporturile ei au fost grav afectate după declanșarea invaziei, la sfârșitul lunii februarie.
După luni întregi de blocaj cauzat de embargoul impus de Rusia pentru a menține presiunea asupra Ucrainei, Națiunile Unite și Turcia au negociat un acord cu Moscova și Kievul în iulie pentru a relua transporturile de cereale prin Marea Neagră ale Ucrainei.
De asemenea, urmau să fie permise și alte transporturi de alimente și îngrășăminte.
Pe de altă parte, transporturile rusești de amoniac, o componentă-cheie a îngrășămintelor, prin intermediul unei conducte către un port ucrainean sunt încă îngreunate.
Îngrășămintele reprezintă o sursă majoră de venituri pentru economia belarusă și pentru regimul lui Aleksandr Lukașenko, de asemenea puternic afectat de efectele războiului.
Minskul s-a confruntat deja cu sancțiuni occidentale grele după ce Lukașenko a revendicat victoria în alegerile prezidențiale din 2020, compromise de fraude și violență, dând o lovitură speranțelor de reformă pentru statul post-sovietic de aproximativ 9 milioane de locuitori.
Dar decizia lui Lukașenko de a permite trupelor rusești să folosească teritoriul belarus pentru a organiza ofensive împotriva Ucrainei a sporit izolarea sa și, deopotrivă, dependența sa de președintele rus Vladimir Putin pentru a rămâne la putere, în contextul în care regimul de Minsk a reprimat pe scară largă opoziția și a mass-media din Belarus.
