Evenimentul de la Bulboaca a pus în evidență voința Republicii Moldova de a se alătura Uniunii Europene. Nu e ușor, ca țară mică și săracă, supusă la tot felul de acțiuni de intimidare și destabilizare de către Rusia, să ții sus stindardul european și să nu renunți să-ți afirmi solidaritatea cu Ucraina.
Nu trece o zi fără să aflăm despre ororile armatei ruse. Aruncarea în aer a barajului de pe Nipru, de la Nova Kahovka, demonstrează încă o dată violența absurdă și barbară la care se dedă regimul de la Moscova care, incapabil să propună o civilizație superioară civilizației occidentale, omoară oameni, bombardează orașe, comite, iată, și un ecocid de proporții în Ucraina, numai pentru că este în stare, că își permite să facă asta. Adică o fi ea, Rusia, „imperiul răului”, succesoarea URSS – pentru că i-a moștenit patima sangvinară –, dar și lumea să nu se pună cu ea și dacă nu vrea să o respecte, măcar să se teamă, să fie Rusia pentru Europa cel mai mare coșmar diurn și nocturn.
Nova Kahovka: Imagini din satelit, înainte și după distrugerea barajului
Maia Sandu și Volodimir Zelenski au fost figurile centrale ale summit-ului de la Bulboaca, o reuniune mai ales geopolitică, una care a transmis un semnal clar: Moldova este Europa și Europa nu va admite extinderea războiului în alte republici foste sovietice care și-au dobândit independența – o regiune întinsă pe care Moscova și-o revendică în continuare ca fiind zona intereselor ei legitime, spațiul ei vital (sintagma „spațiul vital” nu e nouă, de altfel, a mai fost răcnită din toți bojocii și la mitingurile din anii ‘30 de la München, Berlin și din alte orașe germane), călcând cu șenilele tancurilor dreptul popoarelor la o viață liberă și demnă.
- Te-ar putea interesa și: Moldova a găzduit un mare summit, beneficiile ar trebui să apară mai târziu
Ce consecințe concrete va avea summit-ul european din 1 iunie pentru Moldova? Aderarea la Uniunea Europeană în orizontul anului 2030 este un obiectiv foarte ambițios. Liderii europeni au unele rezerve față de acest termen enunțat de Maia Sandu, rezerve legate de proximitatea războiului și de greutățile obiective pe plan intern pentru Chișinău în ce privește succesul reformelor. Este important însă ca în ceea ce depinde de ele, în politicile interne, guvernarea și societatea din Republica Moldova să nu scadă turațiile, să nu cedeze în fața greutăților reale sau create artificial de agenții de influență ai Rusiei, de oligarhii evadați în străinătate.
În privința acestora din urmă se anunță noi sancțiuni, canadiene, americane și europene, spațiul de manevră al fugarilor penali se strâmtorează vizibil. Chișinăul poate conta pe sprijinul partenerilor occidentali: ei au capacitatea să blocheze fluxurile financiare care alimentează activitățile de subversiune rusești împotriva Republicii Moldova, o contribuie în acest sens este de așteptat și din partea Misiunii Civile a Uniunii Europene la Chișinău, inaugurată săptămâna trecută.
Președinta Maia Sandu a menționat într-o conferință de presă beneficiile imediate ale summit-ului din 1 iunie de la Bulboaca: întărirea capacității de apărare a țării grație unui sprijin substanțial din partea țărilor europene în bani și-n armament, ieftinirea serviciilor de roaming – convorbiri telefonice mai accesibile cu rudele din Uniunea Europeană –, un ajutor important din partea Norvegiei pentru gaz mai ieftin, creșterea financiară a Planul de dezvoltare economică și investiții, destinat Republicii Moldova, de la 600 milioane la 1.6 miliarde euro – decizie anunțată de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
- Te-ar putea interesa și: „R. Moldova nu mai este văzută drept o țară batjocorită de Kremlin”. Maia Sandu a făcut totalurile summit-ului CPE
Dacă termenul 2030 relativ la aderare rămâne sub semnul întrebării, constatăm o importantă schimbare de viziune a Bruxelles-ului legat de cadrul general al integrării europene pentru Moldova. Și aici trebuie remarcată o declarație a lui Josep Borrell, șeful diplomației europene, făcută la Chișinău: Moldova este un stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană. Acum, Moldova trebuie să lucreze, să facă reformele necesare și calea este înainte. Calea Moldovei este independentă de ceea ce se întâmplă în Transnistria. Cipru a devenit membru al Uniunii Europene având o problemă teritorială.”
Este exact ce am așteptat de circa 30 de ani să auzim din gura oficialilor de la Bruxelles! Transnistria separatistă este o „ghiulea” a Rusiei agățată de picioarele Republicii Moldova pentru a-i frânge elanul ei proeuropean, și întrucât existența acestei probleme depinde de voia Kremlinului, care-și menține aici trupe de ocupație, aderarea Moldovei la Uniunea Europeană ar fi avut loc, cum s-a tot glumit amar, „la calendele grecești”. Războiul din Ucraina e de așteptat să schimbe raportul de forțe din regiune, astfel că „modelul cipriot” de integrare a Moldovei, invocat fără succes amar de vreme de analiștii de la Chișinău, devine în sfârșit o formulă dezirabilă și acceptabilă și pentru Occident.
Sper că declarația lui Josep Borrell a fost fixată de oficialii moldoveni. Nimic n-ar mai trebui să împiedice Republica Moldova să facă reforme, să vină cu soluții îndrăznețe. Când primești sprijin concret și îndemnuri la acțiune din partea aliaților tăi din Vest, a mai avea ezitări, inerții, a mai aplica tactica jumătăților de măsură, înseamnă o atitudine anacronică, mioapă și contraproductivă, după ce pe 1 iunie 2023 ai fost „inima Europei”.
