Linkuri accesibilitate

Parisul face „curat” înaintea Olimpiadei mutând migranții în provincie, se plâng primarii


Tabără de migranți pe malul canalului Saint-Martin, din Paris. Organizatorii JO 2024 vor ca oaspeții competițiilor sportive din vară să nu aibă parte de asemenea priveliști.
Tabără de migranți pe malul canalului Saint-Martin, din Paris. Organizatorii JO 2024 vor ca oaspeții competițiilor sportive din vară să nu aibă parte de asemenea priveliști.

Primarii din câteva orașe și sate ale Franței s-au plâns în public că localitățile lor ar fi ținta unor transferuri de migranți și alte persoane marginalizate din capitală, înaintea Jocurilor Olimpice din vară.

Serge Grouard, primarul de dreapta al orașului Orleans, din centrul Franței, a spus luni, potrivit AFP, că în municipiul cu 100.000 de locuitori ar fi fost aduși fără știrea lui cam 500 de migranți fără adăpost.

„Este dovedit că odată la 3 săptămâni vine la Orleans un autobuz de la Paris, cu vreo 35-50 de oameni”, a spus primarul, adăugând că așa scapă capitala de populația „homeless” pe durata Jocurilor care se vor ține în iulie și august.

Grouard a explicat că statul le-ar plăti celor scoși din Paris o cameră de hotel pe 3 săptămâni, după care sunt lăsați să se descurce singuri.

Parisul, notează AFP, este un magnet pentru imigranți, mai ales din Africa, Asia de Sud și Orientul Mijlociu, iar locurile de cazare temporară sunt insuficiente. Prin urmare, sub podurile și pe terenurile virane din capitală răsar în permanență tabere de migranți, care sunt distruse periodic de poliție.

Ocupanții au dreptul să ceară azil, iar autoritățile încearcă să-i facă să se mute în afara Parisului, cât așteaptă.

„Noi nu am fost informați nici despre noul centru, nici despre oamenii care merg acolo”, a spus primărița Strasbourgului, Floriane Varieras, întrebată de AFP dacă știe de un nou centru pentru migranți de la periferia municipiului din estul Franței.

Încă din ianuarie, primarul din Lavaur, un orășel de lângă Toulouse, a spus într-o scrisoare deschisă că politica transferării de migranți în provincie este „iresponsabilă” și „periculoasă”.

„Asta pentru a face Parisul prezentabil și mai controlabil câteva luni înaintea Olimpiadei!”, a scris Bernard Carayon, calificând practica drept „inacceptabilă”.

Membri ai brigăzii de elită a poliției franceze, RAID, stau într-o barcă gonflabilă în timpul unui test operațional pentru ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, iulie 2023, Paris.
Membri ai brigăzii de elită a poliției franceze, RAID, stau într-o barcă gonflabilă în timpul unui test operațional pentru ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, iulie 2023, Paris.

Macron crede în „transferuri”

Președintele centrist, Emmanuel Macron, a sprijinit ideea transferului de migranți către provincie într-un discurs din septembrie 2022, amintește AFP.

El a numit atunci concentrarea străinilor fără acte în regulă în Paris „absurdă” și a sugerat chiar că trimiterea migranților în localități mici ar contribui la rezolvarea crizei demografice.

Dar politicienii de dreapta au denunțat practica, acuzându-l pe Macron că vrea să introducă sărăcia, crima și islamismul în comunități tradiționale care se tem în general de străini.

Ideea „curățirii” Parisului este criticată însă și dinspre stânga.

În februarie, o grupare-umbrelă de 80 de ONG-uri franceze numită „Revers de la medaille” (Reversul medaliei) a denunțat ceea ce a numit „purificarea socială” a Parisului prin îndepărtarea forțată a migranților, oamenilor fără adăpost sau persoanelor care se prostituează.

AFP scrie că asemenea eforturi au mai fost, în alte orașe „olimpice”.

Autoritățile Chinei comuniste au mutat un număr necunoscut de cerșetori și oameni fără adăpost din Beijing înaintea J.O. din 2008, mulți fiind trimiși în regiunile de origine.

Activiștii brazilieni au spus de asemenea că multe persoane fără adăpost din zonele frecventate de turiști la Rio de Janeiro au fost alungate în toiul nopții, înaintea Jocurilor din 2016.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG