Participarea controversată a Israelului la Eurovision. Proteste, boicot, scrisori deschise

Mesajul de solidaritate cu palestinienii a fost lansat de cântăreții care vor reprezenta Danemarca, Elveția, Irlanda, Norvegia, Portugalia, San Marino, Marea Britanie, Lituania și Finlanda anul acesta la Eurovision. Ei spun că „cred cu fermitate în puterea unificatoare a muzicii, care permite oamenilor să treacă peste diferențe și să creeze conversații și conexiuni semnificative”.

Semnatarii nu doresc să se retragă din competiție, ci doar să atragă atenția asupra evenimentelor din Gaza, cerând inclusiv eliberarea ostaticilor israelieni de către Hamas.

„Este important pentru noi să ne arătăm solidaritatea cu cei oprimați și să ne comunicăm dorința sinceră pentru pace, pentru un armistițiu imediat și durabil și pentru returnarea în siguranță a tuturor ostaticilor”, au transmis artiștii, într-o declarație comună.

• Te-ar putea interesa și: Noi procese internaționale legate de Gaza: Nicaragua vs. Germania

Artistul care va reprezenta Marea Britanie, Olly Alexander, a numit în trecut Israelul un „stat apartheid” - motiv pentru care fanii i-au cerut să se retragă din evenimentul în care va concura cu reprezentanții Israelului.

Standarde duble?

European Broadcasting Union (EBU), alianța televiziunilor europene care difuzează anual concursul, au refuzat să interzică participarea Israelului la ediția din 2024.

În 2022, după invazia Ucrainei de către Rusia, EBU a suspendat participarea Rusiei - însă alianța respinge comparațiile dintre cele două situații. Cu un an înainte, în 2021, EBU a suspendat Belarusul din cauza suprimării libertății presei.

Explicația EBU, în cazul Rusiei, a fost că postul de televiziune național a fost suspendat din alianță pentru că rușii și-au încălcat obligațiile ca membri și nu și-a făcut misiunea de serviciu public, conform directorului EBU.

Există însă voci care spun că nici compania israeliană nu este chiar nevinovată.

• Te-ar putea interesa și: Israelul, acuzat de atacuri deliberate asupra lucrătorilor umanitari

O europarlamentară spaniolă a declarat că postul național de televiziune al Israelului a luat parte la „propaganda” statului legată de campania militară din Gaza.

„Postul național KAN a publicat un clip în noiembrie în care un grup de minori cântau despre Gaza, folosind fraze precum „într-un an îi vom elimina pe toți”, cu referire la populația palestiniană din Gaza”, a declarat Idoia Villanueva în numele grupării de stânga din Parlamentul European.

Controversa cântecului Israelului

Participanta Israelului, Eden Golan, a fost rugată de EBU să schimbe versurile cântecului său, considerate a fi prea politice pentru concursul care se declară apolitic.

Cântecul „Ploaie de octombrie” („October Rain”) făcea referire directă la atacul din 7 octombrie, iar televiziunea israeliană de stat a refuzat să-l schimbe până când a intervenit, sub presiune internațională, președintele israelian Isaac Herzog.

Două variante au fost respinse, Israelul riscând să fie descalificat din cauza acestui conflict - până când s-a ajuns la varianta care va fi interpretată.

Titlul cântecului a fost într-un final schimbat în „Hurricane” („Uragan”) și au fost scoase toate cuvintele care fac referire deschis la evenimentele din 7 octombrie. După schimbarea versurilor, melodia rămâne aceeași.

În Israel, participantul este ales printr-un concurs numit Rising Star, iar cântecul este ales de artist împreună cu postul național de televiziune.

Boicot și proteste

Concursul Eurovision va avea loc în orașul Malmö (Suedia) între 5 și 11 mai. Autoritățile locale sunt în alertă de securitate, mai ales că evenimentele globale ajung des să se răsfrângă asupra orașului suedez care, în ciuda populației sale de doar 360.000 de oameni, are rezidenți din 186 de țări.

Organizatorii se pregătesc pentru proteste și contraproteste, mai ales pe tema participării Israelului la Eurovision. Presa amintește că au avut loc proteste împotriva Israelului și în 2013, când tot Malmö a găzduit concursul.

Printre cei care consideră că Israelul nu ar trebui să participe se numără și ministra culturii din regiunea franceză a Belgiei, Benedicte Linard. Ministrul flamand al culturii din Belgia susține, la rândul lui, o potențială suspendare a Israelului.

„La fel cum Rusia a fost exclusă din concurs, și Israelul ar trebui exclus până când va încheia încălcările flagrante ale dreptului internațional”, a declarat Linard.

• Te-ar putea interesa și: O expertă ONU spune că Israelul a comis genocid în Gaza și cere embargou pe arme

Numeroși muzicieni din Irlanda, Danemarca, Finlanda, Suedia și Islanda cer și ei ca Israelul să fie suspendat din concurs.

Anul acesta, sute de mii de oameni spun că nu vor urmări deloc Eurovision. Boicotul oficial al concursului este condus de organizația Queers for Palestine, o grupare a peste 450 de artiști din comunitatea LGBTQ+.

„Nicio petrecere nu poate exista dacă este invitat un stat care comite apartheid și genocid. Într-un moment în care este nevoie de asumare, includerea Israelului în Eurovision i-ar acoperi crimele de război și crimele împotriva umanității”, declară Queers for Palestine.

Acțiunea face parte din campania BDS împotriva Israelului: Boycott (boicot), Divestment (dezinvestire), Sanctions (sancțiuni).

Lungă istorie de ecouri politice

Deși este un concurs declarat apolitic, unii dintre fanii Eurovision văd evenimentul ca pe un „forum pentru declarații politice” deschise.

În 2009, la scurt timp după invazia rusească, Georgia s-a retras din Eurovision după ce i-a fost respins un cântec cu referințe politice clare: „We don’t wanna put in”. În 2015, Armenia a fost nevoită să schimbe titlul unui cântec care făcea referire la genocidul armean.

În 2016, Ucraina a câștigat Eurovision (tot într-o ediție organizată în Suedia) cu un cântec intitulat „1944”, despre deportarea etnicilor tătari din Crimeea de către regimul stalinist.

În 2019, când trupa islandeză Hatari a fluturat steagul palestinian în emisia live, postul național al Islandei a fost amendat.

Ucraina a câștigat concursul în același an în care a fost invadată de Rusia, un semn al solidarității europene, atât prin votul popular cât și în aprecierea industriei muzicale, care acordă parte din punctaj.

• Te-ar putea interesa și: Eurovision 2022. Locuitorii din orașul ucrainean Kaluș și fericirea victoriei

În 2023, când Ucraina nu a putut găzdui concursul pe care-l câștigase anul precedent, arena din Liverpool în care a fost organizat evenimentul a fost decorată cu steaguri și lumini în culorile Ucrainei.

Chiar și când n-au fost conflicte majore, Eurovision a avut și rolul de termometru al relațiilor politice.

„Dacă vreți să știți ce cred țările europene unele despre celelalte, trebuie să vă uitați la Eurovision”, este mesajul unui profesor de studii europene, amintit în The Guardian, făcând aluzie la modul în care țările vecine își acordă mereu reciproc 12 puncte, dacă își sunt dragi.