Pașinian a comentat astfel solicitarea Rusiei ca Armenia să organizeze un referendum privind opțiunea de a rămâne în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) sau de a adera la UE.
Potrivit premierului armean, un asemenea referendum ar putea fi organizat după ce Armenia va depune oficial cererea de aderare la UE, va primi un răspuns și va fi stabilită o posibilă foaie de parcurs pentru procesul de aderare.
Până atunci, a spus Pașinian, ar fi prematur să se vorbească despre un referendum, deși nu a respins ideea în sine.
„Nu putem organiza un referendum asupra unei chestiuni care nu există în acest moment”, a declarat premierul, subliniind că Armenia nu este încă pregătită pentru aderarea la UE.
În mai, Rusia și celelalte trei state membre ale UEE - Belarus, Kazahstan și Kârgâzstan - au cerut Erevanului, printr-o declarație comună, să organizeze cât mai curând un referendum privind viitorul său în cadrul organizației. Cele patru țări au avertizat, de asemenea, că la summitul UEE din decembrie ar putea fi discutată suspendarea calității de membru a Armeniei.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că nu se opune aderării Armeniei la UE, dar a subliniat că, în acest caz, țara nu ar mai putea rămâne membră a UEE. În opinia sa, Erevanul ar trebui să decidă cât mai curând din care dintre cele două organizații dorește să facă parte.
Alți oficiali ruși au criticat însă dur orientarea europeană a guvernului armean, susținând inclusiv că apropierea de UE ar însemna ceea ce au numit „repetarea parcursului Ucrainei”.
În ceea ce privește relațiile cu Uniunea Economică Eurasiatică, Nikol Pașinian a susținut că Armenia rămâne fidelă principiilor organizației, inclusiv liberei circulații a mărfurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă. El a acuzat însă că aceste principii nu sunt aplicate pe deplin în practică și că restricțiile impuse în ultimele luni de Rusia unor produse armenești afectează dezvoltarea mediului de afaceri.
În același timp, Pașinian a subliniat că relațiile actuale dintre Armenia și UE nu presupun obligații juridice, economice sau politice incompatibile cu angajamentele Erevanului în cadrul UEE.
Legea adoptată anul trecut privind lansarea procesului de aderare la UE, a explicat premierul, are ca obiectiv strategic crearea unei alternative pentru Armenia. Adoptarea ei nu înseamnă însă că țara va deveni automat membră a UE: în acest caz ar fi necesar atât acordul statelor membre ale Uniunii, cât și aprobarea cetățenilor armeni prin referendum.
Pașinian cere ca infrastructura feroviară să treacă sub controlul unei terțe părți
În același discurs, Pașinian a cerut Rusiei să transfere către o terță parte administrarea infrastructurii feroviare de pe teritoriul Armeniei. În prezent, aceasta este gestionată de compania rusă de stat Căile Ferate Ruse (RJD), iar premierul armean susține că acest lucru împiedică integrarea Armeniei în rețeaua feroviară internațională.
Potrivit lui Pașinian, după realizarea proiectului susținut de Statele Unite și denumit „Traseul internațional Trump pentru pace și prosperitate”, Armenia va avea acces la rețelele feroviare din Iran și Asia Centrală și își va putea restabili, totodată, legătura feroviară cu Rusia. Proiectul presupune crearea unei rute de transport între Turcia și Azerbaidjan, prin teritoriul Armeniei.
Pașinian: „Proiectul Karabahului” este închis
Pașinian a revenit și asupra chestiunii Nagorno-Karabahului, afirmând că Armenia nu trebuie să-și caute „patria” în teritoriile recunoscute internațional ale statelor vecine.
„Nu trebuie să căutăm Armenia în Azerbaidjan, și nici în Turcia. Nu trebuie să o căutăm în Iran, și nici în Georgia”, a declarat el.
Totodată, Pașinian a spus că nu a uitat propria declarație din 2018, conform căreia „Arțah este Armenia și punct”, dar a menționat că, după ce a revenit de zeci de ori în ultimii ani asupra acestui subiect, dorește să tragă o concluzie definitivă.
Arțah este numele armean al provinciei Nagorno-Karabah.
Potrivit lui, mișcarea în sprijinul integrării Karabahului în Armenia - care a stat la baza discursului politic al aproape tuturor liderilor armeni - i-au oferit lui și colegilor săi curajul de a „da la o parte cortina” și de a vedea ce se afla în spatele acestei mișcări.
„Mișcarea Karabahului nu este altceva decât un proiect menit să anuleze viitorul Armeniei”, a afirmat Pașinian. El a spus că guvernul său a „închis acest proiect” cu mandatul primit de la popor, deschizând astfel „posibilități nelimitate” pentru continuitatea statalității Armeniei.
De aceea, a explicat Pașinian, „proiectul Karabahului” este închis. El a reafirmat că Erevanul nu mai revendică regiunea Nagorno-Karabah și nu mai are pretenții teritoriale față de Azerbaidjan.
Pașinian a promis, de asemenea, că noua Constituție a Armeniei nu va conține referiri la Nagorno-Karabah.
În iunie, de la tribuna Parlamentului, Pașinian declarase că Armenia „nu a pierdut Nagorno-Karabahul, ci a găsit Republica Armenia”, adăugând că aceasta este concluzia la care a ajuns după o îndelungată reflecție.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.