Linkuri accesibilitate

Pavel Filip (PD): Prioritatea numărul unu este o viziune de țară, un plan de țară


Pavel Filip (PD): Prioritatea numărul unu este o viziune de țară, un plan de țară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:27:54 0:00

Europa Libera continuă să vă prezinte actorii politici înscriși în cursa electorală. Cu nr. 8 în buletinul de vot va figura Partidul Democrat, cu sloganul: Faptele Vorbesc. L-am întrebat pe liderul PD, fostul premier Pavel Filip, care e miza alegerilor parlamentare anticipate din această vară.

Interviu cu Pavel Filip (PD)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:24:18 0:00
Link direct

Pavel Filip: „Miza este una foarte mare, pentru că alegerile parlamentare din 11 iulie sunt o consecință a alegerilor prezidențiale, pe care le-am avut în toamnă și eu atunci am răspuns la această întrebare, pentru că nu a fost un vot pur și simplu pentru președinte, dar a fost un vot prin care cetățenii Republicii Moldova au arătat că vor schimbarea guvernării în general. Anume din aceste motive atunci Partidul Democrat s-a retras din acea coaliție de guvernare, de fapt, deschizând ușa și oferind posibilitatea să fie învestit un alt guvern.”

Alegerile parlamentare din 11 iulie sunt o consecință a alegerilor prezidențiale...

Europa Liberă: Cum a fost să guvernezi împreună cu PSRM-ul?

Pavel Filip: „Nu a fost simplu, chiar dacă de la bun început am fost optimiști, dar ulterior foarte repede am înțeles că din partea PSRM-ului, mai bine zis din partea liderului lor, a fost o lipsă totală de sinceritate, s-a încercat să se facă jocuri politice pe la spate, deci nu au înțeles până la urmă că se poate guverna și lucra împreună, respectând niște înțelegeri politice pe care le ai.”

Europa Liberă: De la distanța timpului, astăzi se poate spune că totuși PDM l-a ajutat pe Igor Dodon în 2016 să ajungă președinte?

Pavel Filip: „Da, pentru că atunci din partea conducerii partidului a fost acea declarație că noi o susținem pe Maia Sandu, dar, de fapt, în culoare au fost date indicații organizațiilor teritoriale să-l ajute pe Dodon.”

Europa Liberă: E un regret al Dvs.?

Pavel Filip: „Eu nu am participat în toată această...”

Mai multe despre Partidul Democrat citiți aici

Europa Liberă: Adică cum n-ați participat, erați la guvernare?

Pavel Filip: „Eu eram prim-ministru atunci și mă ocupam de treburile guvernului. Deci, nu am avut nicio implicație în campania electorală din prezidențiale – unu la mână și nu aveam implicație din activitatea de partid atunci, decât responsabilitățile pe care le aveam la guvern.”

Europa Liberă: Despre oferta electorală cu care vine Partidul Democrat în această campanie, ce ne puteți spune și pe cât de credibile pot fi acele promisiuni care se dau cetățenilor, ca după asta ei să-și dea votul, să-i trimită pe deputați în parlament și să trăiască marea dezamăgire că au votat promisiunea și că a fost o iluzie?

Pavel Filip: „Tocmai eu am făcut o declarație și o provocare, de fapt, atunci când am prezentat Planul de țară al Partidului Democrat. Public, am apelat către toți politicienii: haideți de data aceasta să facem altfel de campanie electorală, să nu avem o luptă a declarațiilor și murdăriilor turnate unul peste altul, dar să avem o luptă a ideilor, a viziunilor pentru Republica Moldova . Și am venit cu Planul de țară, și am solicitat și altora să vină cu propuneri poate mai bune decât Partidul Democrat. Și foarte corect Dvs. ați pus întrebarea – cum ar trebui oamenii să-i creadă pe politicieni? Pentru că cunoaștem, de fapt, pare-mi-se Bismarck spunea că cele mai multe minciuni se spun după vânătoare, în timpul războiului și în campanii electorale. De asta planul nostru de țară are o structură absolut logică, dincolo de faptul că noi spunem cum să ajungem la bunăstare, pentru că acest lucru și-l doresc cetățenii, dar bunăstare poți avea atunci când ai economie și cei trei piloni pe care se construiește economia: educația, infrastructura și justiția. Mai există un element foarte important în acest plan, Henry Ford spunea: „Eu cred doar în bunul Dumnezeu, în rest trebuie să-mi aduceți argumente și să-mi demonstrați că este adevărat ceea ce spuneți voi”. Păi, iată, Partidul Democrat în acest Plan de țară, ca un element separat, vine și spune mai întâi ce a făcut, după care spune ce va face în continuare și eu cred că acesta este argumentul cel mai important, pentru că cel care a făcut deja câte ceva, care a realizat niște lucruri, poți avea încrederea că va mai face.”

Europa Liberă: Unii o să reproșeze, Partidul Democrat a capturat țara, pe timpul Partidului Democrat a dispărut miliardul, pe timpul când la guvernare a fost PD-ul s-a făcut și alte nelegiuiri.

Partidul Democrat era condus de alt lider și trebuie să separăm cumva lucrurile...

Pavel Filip: „Partidul Democrat era condus de alt lider și trebuie să separăm cumva lucrurile în două: a fost guvernul Partidului Democrat, pe care am avut onoarea să-l conduc și nu-mi este rușine pentru lucrurile pe care am reușit să le realizez împreună cu echipa guvernamentală. După 2019, cei care au făcut să păteze într-un mod oarecare imaginea Partidului Democrat nu se mai regăsesc în această echipă, acum la conducerea partidului în linii mari este echipa guvernamentală, echipa cu care am lucrat la guvern, miniștrii din cabinetul pe care l-am condus și dacă o să priviți peste lista Partidului Democrat a candidaților la funcția de deputat o să vedeți câțiva miniștri, în rest, la bun început am în vedere sunt președinți de raioane: dl Buza, fost președinte la Hâncești; dna Rotundu, președinte de Șoldănești; dl Gorban, președinte de Căușeni; dl Leucă, președinte de la Glodeni; președintele de la Roșcani, dl Urzică; dl Babii, președinte de la Fălești; dl Munteanu, președintele de la Soroca. Deci, noi venim cu o echipă serioasă și îndemn și pe această cale cetățenii, alegătorii să facă o comparație între listele partidelor cu care vin în această campanie.”

Europa Liberă: Ați numit cam șapte-opt foști președinți de raioane, veriga asta mai e nevoie să funcționeze, pentru că foarte multă lume deplânge activitatea acestei structuri pe nume raion?

Pavel Filip: „Da, mi-a scăpat încă și dl Olărescu, președintele de la Cimișlia. Sunt foarte multe discuții cu referire la reforma administrativ-teritorială, o reformă absolut necesară doar că ca de fiecare dată politicienii încearcă să speculeze pe anumite subiecte. Este o reformă necesară, dar nu înseamnă că odată cu producerea acestei reforme noi vom încerca să trăim mai bine. Deci, pentru ca să trăiești mai bine nu este prioritatea numărul unu, nu știu, structura administrativ-teritorială a unei țări, prioritatea numărul unu trebuie să ai o viziune de țară, un plan de țară, să le spui oamenilor cum vei rezolva problemele, de unde vei lua bani pentru investiții sociale și investiții publice, anume despre acest lucru și noi vorbim în acest plan de țară.”

Europa Liberă: Ca fost premier, totuși vă întreb – cu ce se ocupă această verigă, raionul?

Pavel Filip: „Coordonează lucrurile la nivelul raional.”

Europa Liberă: Repartizează banii, unii primari spun că doar în funcție de culoarea politică ajung bani mai mulți în teritoriu.

Pavel Filip: „Noi avem nevoie și de o decentralizare despre care se tot vorbește, în același timp, deocamdată, aceasta este o verigă importantă, consiliile raionale, pentru că sunt bani care sunt oferiți de către guvern nemijlocit și am văzut că poate banii pe care îi oferă nivelul central sunt repartizați cu o mai profundă politizare decât cei care sunt repartizați de către Consiliul raional. Și ne-am convins de acest lucru atunci când a fost aprobat bugetul Republicii Moldova, pentru că primarii noștri au avut de pătimit și doar cei care au acceptat, sub presiuni, să treacă la Partidul Socialiștilor sau să iasă de la Partidul Democrat au primit în dar niște bani oferiți de către acea coaliție formată atunci deja în parlament dintre Șor, Dodon și Nichiforciuc, și Andronachi tot i-a ajutat.”

Europa Liberă: Când ar trebui să aibă loc această reformă, dacă, într-adevăr, ar exista o voință politică – reformă teritorial-administrativă, reformă privind descentralizarea?

Reforma administrativ-teritorială nu este despre județe, regiuni și municipalități, ea este despre confortul cetățeanului...

Pavel Filip: „În calitate de prim-ministru, m-am preocupat și de reforma administrativ-teritorială. Lucrurile sunt privite diferit și în mare, 80 la sută, greșit, pentru că toți privesc reforma administrativ-teritorială ca formă – județe, regiuni, municipalități, numărul de localități comasate împreună, prin ce procedură, spre exemplu, prin amalgamare să fie făcut lucrul acesta. Reforma administrativ-teritorială nu este despre județe, regiuni și municipalități, ea este despre confortul cetățeanului și vreau ca toată lumea să înțeleagă...”

Europa Liberă: Accesul lui la serviciile desconcentrate.

Pavel Filip: „Exact. Accesul lui la serviciile din partea statului, la sănătate, la educație, la poliție, la judecătorie ș.a.m.d. De asta trebuie cu toții să convină mai întâi, desigur, în primul rând, cu cei din administrația publică locală, cum ne-am dori să fie arhitectura Republicii Moldova la nivel de repartizare administrativă, iar după ce se va conveni, această reformă trebuie pusă în aplicare și această reformă nu poate fi pusă în aplicare într-un an de zile sau în doi. Spre exemplu, Țările Baltice au pus-o în aplicare până la 15 ani, pentru că, după ce ai aprobat această reformă, trebuie să începi a construi drumurile, a oferi transport public, a construi spitale regionale, judecătorii și toate celelalte servicii, astfel încât cetățeanul după această reformă să se simtă mai confortabil.”

Europa Liberă: Despre votul din diasporă și votul din Transnistria, miza și importanța acestui vot.

Pavel Filip: „În primul rând, trebuie să pornim de la premisa că acesta este dreptul oferit de către Constituție fiecărui cetățean din Republica Moldova să poată să-și exprime votul. De aceea trebuie oferite absolut toate condițiile pentru ca cetățeanul să poată vota, dar, în același timp, să putem evita potențialele încălcări care pot avea loc. De aceea, eu chiar m-am adresat cu o scrisoare către cei de la OSCE cu referire la secțiile de votare suplimentare din Transnistria, pentru că de data aceasta s-a luat decizia să avem secții de votare la Tighina, la Corjova, teritorii care nu sunt controlate de către autoritățile Republicii Moldova și, desigur, ridică foarte multe semne de întrebare. Din punctul meu de vedere, și eu am atras atenția la acest lucru, se încearcă a echilibra votul din diasporă, pentru că dacă avem în jur de 250 de mii de voturi în diasporă, să nu uităm că în Transnistria cam tot atâția alegători sunt și trebuie să fim foarte atenți.”

Europa Liberă: Și ați merge acolo să faceți agitație electorală, de exemplu, în stânga Nistrului?

Pavel Filip: „Am merge atunci când ni s-ar oferi accesul, dar cunoașteți că politicienii nu se pot deplasa în regiunea transnistreană, nu este permis să facem campanie electorală acolo.”

Europa Liberă: Și aceasta nu ar însemna un început de fraudare a alegerilor dacă concurenții nu pot să meargă la întâlniri cu alegătorii, să-și prezinte platforma electorală?

Pavel Filip: „Încă o dată, noi trebuie să oferim toate condițiile pentru ca cetățenii noștri și cei din partea stânga a Nistrului să poată vota. Una este că nu ai acces să-ți faci campanie acolo, dar oamenii se pot informa acum de pe rețele și din cele văzute la știri și talk show-uri politice, de aceea secții de votare trebuie să avem pe teritoriul controlat de Republica Moldova și să le oferim accesul, doar că trebuie să avem grijă să nu se întâmple ceea ce am mai văzut și în trecut. Atunci când sunt organizați prin transport special și vedeam că li se plătesc bani din înregistrările video care au apărut atunci, desigur că asta este o fraudare.”

Europa Liberă: Finalitatea reglementării transnistrene se apropie, se îndepărtează?

Pavel Filip: „Eu am avut un principiu în perioada mandatului meu de la guvern, nu trebuie să ne concentrăm neapărat pe finalitatea și soluționarea conflictului transnistrean, prioritatea numărul unu este să oferim confortul cetățenilor noștri din acea regiune, astfel încât ei să simtă că Chișinăul are grijă de ei. Ulterior, să ne facem regulă aici, la Chișinău, să oferim condiții de trai și bunăstare cetățenilor și atunci mult mai ușor va fi de soluționat acest conflict – unu. Și doi: trebuie să înțelegem că la etapa aceasta nu depinde doar de poziția Chișinăului și chiar poate nu depinde atât de dialogul dintre Chișinău și Tiraspol, dar depinde foarte mult de Moscova. Dacă ar fi fost cumva scoasă sau neutralizată influența externă din această dispută, atunci eu cred că lucrurile se pot mișca mult mai repede.”

Dacă ar fi fost cumva scoasă sau neutralizată influența externă din această dispută, atunci eu cred că lucrurile se pot mișca mult mai repede...

Europa Liberă: Și votul din diasporă, poate fi el decisiv pentru a se forma următoarea guvernare la Chișinău?

Pavel Filip: „Cu siguranță că poate fi decisiv și noi am văzut acest lucru, de fapt, în alegerile prezidențiale. Bine, și în interior scorul a fost unul foarte clar, dar a fost mult mai pronunțat luând în calcul voturile diasporei.”

Europa Liberă: Și despre scenariile postelectorale să vorbim. Cine cu cine ar putea să constituie o majoritate ca, în sfârșit, Republica Moldova la modul cel mai serios să se apuce de implementarea reformelor care ar aduce bunăstare în casa cetățenilor?

Pavel Filip: „Eu sunt absolut sigur că, luând în considerare atmosfera din societate, post-alegerile prezidențiale, dar și tot ce s-a întâmplat în această perioadă, că vom avea o coaliție sau o majoritate proeuropeană în următorul parlament și sunt absolut sigur că Partidul Democrat va fi parte a acestei majorități.”

Europa Liberă: Sondajele nu vă creditează cu șanse de a accede în următorul legislativ.

Pavel Filip: „Am făcut o comparație care a fost marja de eroare în trecut, exact aceeași companie care a făcut aceste sondaje în alegerile locale, care dădea Partidului Democrat 6%, dar în realitate noi am ieșit cu 23%.”

Europa Liberă: Deci, nu credeți în sondaje?

Pavel Filip: „Nu că nu cred în sondaje, doar că la noi lumea este și firesc să vadă doar cifrele din sondaje, dar politicienii trebuie să citească altfel sondajele. Nu este cel mai relevant să vezi care este situația de moment într-un partid sau altul, trebuie să citești sondajele și să înțelegi care sunt tendințele. Eu la acest lucru atrag atenția.”

Europa Liberă: Dar rezultatele acestor cercetări sociologice influențează opțiunea alegătorului?

Pavel Filip: „Cu siguranță influențează. De aceea avem foarte multe case de sondaje, deja și dvs., cei din mass-media, deseori spuneți că acesta este de la partidul cutare sau reprezintă altă formațiune politică, pentru că toată lumea înțelege. De aceea, multe formațiuni politice care au o tangență cu cei care fac sondaje încearcă să influențeze cetățeanul. Și eu v-am vorbit înainte de emisiune despre situația de la Hâncești, când au avut loc alegerile repetate în circumscripție al căror rezultat a fost influențat, de fapt, de sondaje.”

Europa Liberă: Dar dvs. pe interior oricum luați în calcul ceea ce vă prezintă aceste sondaje?

Pavel Filip: „Desigur că luăm în calcul, luăm în calcul impactul acestor sondaje și prin activitate încercăm să le spunem oamenilor adevărul.”

Europa Liberă: Și ce șanse ziceți că aveți, pe câte mandate contați?

Pavel Filip: „Cu siguranță, noi contăm pe un scor bun în aceste alegeri parlamentare.”

Europa Liberă: Dar scorul acesta bun ar fi câte mandate?

O să rămâneți uimiți de scorul pe care îl va înregistra Partidul Democrat...

Pavel Filip: „Vreau să vă spun că o să rămâneți uimiți de scorul pe care îl va înregistra Partidul Democrat.”

Europa Liberă: Dacă ne referim la datele sondajelor, ele arată că blocul lui Renato Usatîi, că Partidul „Șor” ar avea mai mari șanse să acceadă, să treacă pragul.

Pavel Filip: „Sunt diferite sondaje, diferite opinii și diferite concluzii. Și noi avem măsurile noastre interne și eu sunt absolut sigur că în această situație, și nu putem nega că avem o polarizare excesivă de data aceasta în societate și, practic, nu avem indeciși, deci, Partidul Democrat este unica formațiune politică care ar avea remediul în această polarizare sau radicalizare a societății. Vorbesc de echipa Partidului Democrat și de capacitatea umană. Avem 172 de primari, 7 președinți de raioane, 200 de consilieri raionali, 2.300 de consilieri locali, dar și multă lume bună în teritoriu și eu cred că noi rămânem într-o formațiune politică cu o structură bine dezvoltată în teritoriu și nu vorbesc de utilizarea instrumentelor administrative. Dar toți acești oameni au un nume și sunt respectați în localitățile sau raioanele din care fac parte și cetățeanul, alegătorul se va orienta spre acest lucru.”

Europa Liberă: Dl Filip, dar ați punea să ne spuneți pe înțelesul cetățenilor ce ar însemna dacă la putere vin forțele prooccidentale și ce ar însemna dacă la guvernare ajung forțele proruse?

Pavel Filip: „Dacă la guvernare vor ajunge forțele proruse sau de stânga, cum le numim noi, dar nu este adevărat, ar însemna o stagnare și o întoarcere înapoi a Republicii Moldova, iar forțele proeuropene ar însemna o mișcare înainte și o punere în aplicare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Vedem această deschidere din partea Uniunii Europene și ar însemna că Republica Moldova se va dezvolta și standardele de viață, sper eu, să ajungă la cele care sunt în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Și lăsați să se înțeleagă că ați merge într-o majoritate cu partidul pro-prezidențial PAS?

Pavel Filip: „Nu că lăsăm să se înțeleagă, dar de data aceasta noi am spus foarte ferm și clar, dacă anterior Partidul Democrat mai oscila încă și evita să spună ce va face după scrutin, de data aceasta noi am spus foarte clar și tranșant că noi vom asigura o majoritate proeuropeană.”

Europa Liberă: Am o întrebare de la un urmăritor de pe Instagram – cum e să fii lider, membru al unui partid care a avut toată puterea în Republica Moldova și a ajuns să nu aibă un rol important în procesul politic decizional?

Astăzi, oamenii care reprezintă PD sunt oameni deosebiți, care au rezistat ispitelor, care au rezistat presiunilor...

Pavel Filip: „Partidul Democrat a trecut printr-o perioadă destul de complicată, echipa anterioară nu a fost formată de către mine, noi am condamnat trecutul Partidului Democrat la o ședință a Consiliului Politic Național. Astăzi, oamenii care reprezintă Partidul Democrat sau echipa Partidului Democrat sunt oameni deosebiți, care au rezistat ispitelor, care au rezistat presiunilor, de aceea cu acești oameni eu consider că am pus temelia unui partid puternic și, da, noi singuri ne-am retras din acea coaliție de guvernare, pentru că așa am considerat necesar, să-i oferim următorului președinte marjă de manevră, de aceea Partidul Democrat a făcut un pas în urmă poate pentru a reveni și să aibă un cuvânt de spus în actul de guvernare.”

Europa Liberă: Atunci când ați făcut un pas înapoi, cum ați apreciat gestul pe care l-a făcut Ion Chicu, când și-a prezentat demisia?

Pavel Filip: „Dl Chicu când și-a prezentat demisia, pentru că am ieșit noi din acea coaliție de guvernare. Eu cred că el nu a vrut să rămână și să fie un prim-ministru susținut de Partidul „Șor”. De asta, noi am oferit posibilitatea, de fapt, cum spuneam, am deschis ușa pentru instalarea unui guvern. Nu s-a dorit în acea perioadă, pentru că poziția Partidului Democrat a fost alta, noi credem că a fost posibil să fie instalat un guvern pe o perioadă limitată și cu un mandat limitat în acțiune, dar s-a preferat alegeri parlamentare anticipate cât mai repede. Eu cred că nu se schimbau multe, dacă alegerile le-am fi avut în septembrie-octombrie, dar în schimb aveam un guvern funcțional, nu vorbeam de austeritate financiară, erau deblocate finanțările externe și treburile în stat, de fapt, erau administrate. Eu în fiecare zi merg în teritoriu, am câte 3-4 întâlniri, se simt influențele din partea guvernului și ale instrumentelor...”

Europa Liberă: Adică este folosită resursa administrativă?

Pavel Filip: „Da, și foarte puternic. Se fac presiuni pe oameni, folosind absolut toate instrumentele administrative.”

Europa Liberă: Asta ar însemna că cei de azi au preluat din năravurile, să zic așa, celor de ieri?

Pavel Filip: „Ei sunt mai răi acum, pentru că se fac presiuni pe primari. Eu am adus un exemplu doar, au mers la un primar de-al nostru și i-au spus: „Ai un proiect la AIPA, părăsește partidul, treci la noi și-ți trecem proiectul”. Nu le-a plăcut că primarul a refuzat și, ulterior, au început să folosească și alte instrumente administrative. De aceea, eu cred în continuare că noi am avut o propunere rațională - să instalăm un guvern, să scoatem din mâinile celor care controlează guvernul astăzi aceste instrumente de represiune și atunci am fi avut alegeri mult mai corecte decât acum, pentru că ce s-a schimbat? De fapt, Șor folosește aceleași instrumente pe care le-a folosit și în trecut, socialiștii au toată puterea administrativă și o folosesc la greu. De asta, noi simțim acum această presiune.”

Europa Liberă: Dar dacă eventual ajungeți la guvernare, credeți că cu o opoziție PSRM-PCRM va fi ușor de guvernat Republica Moldova?

Pavel Filip: „Cu o opoziție?...”

Europa Liberă: O opoziție formată din Partidul Comuniștilor și cel al Socialiștilor.

Pavel Filip: „Întotdeauna am avut opoziție în Republica Moldova și nu întotdeauna a fost simplu cu opoziția, dar eu cred că mai puțin contează acest lucru, contează determinarea celor care vor fi într-o majoritate parlamentară.”

Europa Liberă: În următorul parlament se va uita de traseismul politic?

Dacă cetățenii vor înțelege și nu îi vor mai vota pe cei care s-au vândut sau au trecut dintr-un partid în altul, atunci eu cred că pe viitor poate fi pus punct acestui fenomen...

Pavel Filip: „Of! Această întrebare mi-o pun alegătorii la fiecare întâlnire. Trebuie să înțelegem că traseismul politic ține de cultura politică generală. Iată dacă cetățenii vor înțelege și nu îi vor mai vota pe cei care s-au vândut sau au trecut dintr-un partid în altul, atunci eu cred că pe viitor poate fi pus punct acestui fenomen, pentru că nu poți, eu am auzit foarte multe păreri că trebuie de interzis prin lege traseismul politic, dar nu poți rezolva totul cu legea. Și anume acest lucru ține de cultura politică.”

Europa Liberă: Dar o declarație politică a fost votată în parlament chiar la inițiativa celor din PD?

Pavel Filip: „A fost votată și cei care au votat-o a doua zi au trecut în altă formațiune politică. De aceea încă o dată zic: la nivel de declarație și chiar la nivel de lege lucrul acesta nu poate fi oprit. Și o să vă explic de ce. Este aprobată legea, spre exemplu, care interzice trecerea dintr-o fracțiune în alta. Bine, el nu trece, va rămâne la tine în fracțiune, dar va vota așa cum s-a înțeles cu cel la care trebuia să treacă. Și ce se schimbă aici? Nu se schimbă absolut nimic.”

Europa Liberă: Câți bani cheltuiți în această campanie electorală?

Pavel Filip: „Cheltuielile sunt absolut toate transparente, posibilitățile sunt modeste, dar în așa măsură încât să putem face o campanie bună.”

Europa Liberă: Dar la ce sumă o să ajungeți către finalul acestei campanii?

Pavel Filip: „Eu cred că vom ajunge la vreun milion și jumătate de lei.”

Europa Liberă: De ce vă pun această întrebare? Pentru că unii cetățeni zic că decât s-ar cheltui atât de mult în campania electorală, mai bine banii aceștia ar fi direcționați către ridicarea de pensii și salarii.

Pavel Filip: „Și da, și nu, pentru că haideți să numim lucrurile pe nume, așa cum sunt ele și trebuie să înțeleagă și cetățenii. Atunci când nu ai acces la finanțare și nu poți face o campanie, pentru tine fac campanie cei care au bani furați și-i folosesc la negru în această campanie. Eu acum știu ce înseamnă, cât costă o broșură, știu cât costă un spot publicitar, știu cât costă un banner pe care îl pui în stradă și, cu părere de rău, PD-ul acum nu-și permite să facă, spre exemplu, spoturi electorale care să fie plasate la posturile TV. De aceea, oamenii trebuie să fie informați și nu în zadar s-a vorbit despre finanțarea partidelor, pentru că asta este o posibilitate. Nu țin minte cine, pare-mi-se, fostul premier al Singapore-ului spunea că într-o țară săracă vin la guvernare actorii sau corupții, ceva de genul acesta. De aceea, finanțarea partidelor este una foarte importantă, astfel încât să ai posibilitatea, nu cei care au mulți bani să se ducă să cumpere alegătorul, sau să joace teatru, dar să poți face o campanie de informare corectă.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG