Președintele parlamentului, Andrian Candu, a declarat recent că legislativul va analiza cum poate fi revizuită legislația electorală, mai ales articolul ce se referă la „ziua tăcerii” și „agitația electorală” în ziua votului. Tocmai pe aceste prevederi și-au întemeiat magistrații decizia de a anula scrutinul din 3 iunie, în care a ieșit învingător liderul PPDA, Andrei Năstase. Este sau nu posibilă anularea sau modificarea acestor prevederi și cu ce efecte, la acestea și alte întrebări vom căuta răspuns de la Pavel Postică, directorul programului de monitorizare a proceselor democratice din cadrul Asociaţiei Promo-LEX.
Europa Liberă: Așadar, domnule Postică, liderii democrați promit revizuirea legislației electorale, referindu-se în mod prioritar la prevederea care se referă la ziua tăcerii și agitația electorală în ziua votului, pe care și-au bazat magistrații decizia de a anula scrutinul municipal. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a sugerat că această interdicție ar fi o eroare în legislația electorală. Dumneavoastră cum vedeți această inițiativă?
Pavel Postică: „Noi am menționat la fiecare scrutin că această normă pare să fie exagerată, atâta timp cât oricum agitație electorală se face de către susținători, în special de către susținătorii concurenților electorali și asta se referă la agitația electorală nu doar în scrutinele locale, dar și în cele parlamentare și inclusiv prezidențiale, pe care le-am avut.
Acum se pare că este un picușor cam târziu pentru o astfel de modificare...
În context, am menționat că, atâta timp cât autoritățile nu pot controla un astfel de proces, este mai bine să-l liberalizezi, așa încât absolut toți concurenții electorali să fie în condiții egale, adică să poată să facă agitație electorală cu anumite excepții. Și această excepție, din punctul nostru de vedere, este localul secției de votare în care sunt funcționarii electorali, în care sunt observatori care pot să intervină și să oprească această agitație sau, cel puțin, să le documenteze, așa încât să fie chemată poliția și să întocmească procesele verbale corespunzătoare de încălcare. Și atunci, într-adevăr, cel puțin concurenții electorali se pomenesc în condiții de egalitate și echitate.
O nuanță în acest aspect ține de educația alegătorului. Acum se pare că este un picușor cam târziu pentru o astfel de modificare, din punctul meu de vedere. Sau, cel puțin, vor trebui să fie depuse eforturi considerabile pentru a informa alegătorii ca ei să înțeleagă că activitățile de agitație electorală, inclusiv în ziua alegerilor sau cea premergătoare acesteia, sunt permise pentru a nu tensiona situația.”
Europa Liberă: Dar agitația electorală, ca termen legal, este definită clar și ușor de înțeles pentru toată lumea sau încă mai lasă loc de interpretări?
Pavel Postică: „Pentru mine, termenul de agitație electorală este definit destul de clar în Codul Electoral. Cu regret, nu este definit termenul de mobilizare a alegătorilor, adică, pur și simplu, chemarea acestora să participe la votare fără a le indica pentru cine să voteze. În special acest termen ne afectează pe noi, reprezentanții organizațiilor neguvernamentale care, la fel, am organizat activități de mobilizare a alegătorilor, inclusiv în campanie și, nu în ultimul rând, inclusiv în ziua alegerilor.
Eu personal, în calitate de conducător a misiunii de observare și toate conferințele de presă pe care le-am avut în ziua alegerilor, am chemat oamenii să vină să voteze. Pentru că asta este șansa lor, o dată într-un termen anumit, să promoveze sau să sancționeze un anumit candidat, prin aplicarea ștampilei „Votat” în dreptul candidatului preferat, astfel, sau promovând candidatul pe care l-a ales, sau, din contra, sancționând ceilalți candidați din listă.”
Europa Liberă: În cazul unei posibile anulări, așa cum au sugerat liderii democrați, scrutinele anterioare, bunăoară, la care v-ați referit și dumneavoastră au livrat argumente temeinice că este necesar acest lucru?
Pavel Postică: „Cel puțin, noi am constatat multiple cazuri de agitație electorală la toate scrutinele pe care le-am monitorizat, inclusiv undeva în ziua alegerilor. Mai mult ca atât, inclusiv la scrutinul prezidențial noi am atestat cazuri în care alegătorii erau transportați organizat la secțiile de votare, multiple cazuri de transportare organizată a alegătorilor. Nu este interzisă transportarea, dar, cel puțin, atunci când atestăm cazuri de transportare organizată a alegătorilor, putem să intuim că alegătorul nu este transportat pur și simplu, dar, cel mai probabil, pe drum i se sugerează pentru cine să voteze. Adică, într-un fel sau altul, este o conexiune directă cu agitația electorală. Și nu în zadar, inclusiv Curtea Constituțională a obligat Parlamentul să modifice legislația electorală.
Parlamentul a avut la dispoziție trei luni de zile pentru a se conforma adreselor Curții Constituționale, dar nu a făcut nimic...
Dar, cu regret, trebuie să atragem atenția că, din 2 decembrie 2016, chiar dacă Parlamentul a avut la dispoziție trei luni de zile pentru a se conforma adreselor Curții Constituționale, Parlamentul nu a făcut nimic. Din contra, a lăsat lucrurile așa cum sunt ele și, din martie 2017, Parlamentul Republicii Moldova are restanțe la acest capitol, adică executarea adreselor Curții Constituționale menționate în acea hotărâre prin care a fost recunoscută legalitatea și validat mandatul președintelui.”
Europa Liberă: Ca să fie clar, normele legale, Codul electoral livrează anumite carențe de înțelegere sau, totuși, faptul că, după mai multe scrutine electorale, nu s-a intervenit adecvat pentru ca, ulterior, concurenții să nu facă agitație în ziua scrutinului?
Pavel Postică: „În principiu, Codul electoral specifică destul de clar ce înseamnă agitația electorală de interes, dar nu specifică ce înseamnă, foarte exact, mobilizarea alegătorilor. Și noi am avut situații în care majoritatea, dar probabil majoritatea absolută, a candidaților, a concurenților electorali, la ieșirea din secțiile de votare, atunci când votează, sunt abordați de resursele mass-media, prin care li se cere explicație pentru ce au votat, ce au ales. Și, foarte evaziv, toți încearcă să explice că au ales ceea ce este mai bine din punctul lor de vedere, etc., etc., etc. Adică, cumva, ei cheamă alegătorii la alegeri, fără a indica exact pentru cine să voteze.”
Europa Liberă: Referindu-se la revizuirea legislației, președintele Parlamentului spunea totodată că urmează să se vadă unde e problema legislației care a dat posibilitatea instanței de judecată să ia o decizie sau alta. Credeți că anume în acest mod trebuie să se pună actualmente problema?
Pavel Postică: „Din punctul meu de vedere, la acest capitol, Codul electoral este destul de explicit, el prevede exact care sunt acele patru cazuri în care un concurent electoral poate fi exclus din cursă. Ceea ce am avut noi, în principiu, este o excludere din cursă prin hotărârea instanței de judecată, practic, a candidaților care au acces în turul doi.
Agitația electorală se sancționează contravențional, nu prin excluderea din cursă a concurenților...
Și, din punctul meu de vedere, este o interpretare cu rea-credință a legislației electorale în ceea ce privește termenul de agitație electorală. Ori, agitația electorală se sancționează contravențional, nu prin excluderea din cursă a concurenților responsabili de efectuarea agitației electorale. Trebuie să punem pe cântar, și judecătorii trebuiau să facă acest lucru, prețul maxim care costă această încălcare de agitație electorală ilegală, în ziua alegerilor, este de 1500 de lei, circa 75 de euro, să zicem așa.
Și atunci când, pentru o astfel de sancțiune, în loc să fie aplicată o astfel de sancțiune care, până la momentul de față, se pare că încă nu a fost aplicată, sunt sancționați toți cei peste 240 de mii de alegători care au participat la votare, inclusiv, practic, toți alegătorii din municipiul Chișinău care au fost privați de un primar ales, este straniu, în special datorită faptului că au fost cheltuiți bani din bugetul de stat, circa zece milioane de lei.”
Europa Liberă: Adică, indiferent de norma legală, interpretarea este ceea ce produce o problemă?
Pavel Postică: „Eu reiterez. Din punctul meu de vedere, a fost o interpretare cu rea-credință a normei specificate în Codul electoral, ori Codul electoral prevede expres cele patru cazuri când un concurent electoral poate să fie exclus din cursă. Asta este vorba de utilizarea resurselor administrative, adică nedegrevarea din funcție și utilizarea implicită a resurselor administrative, utilizarea resurselor financiare de peste hotarele țării în campania electorală, depășirea plafonului maxim de cheltuieli permise pentru efectuarea campaniei electorale și implicarea cetățenilor străini în activitățile campaniei. Sunt cele patru cazuri pentru care un concurent poate să fie exclus și niciunul din ele nu a avut loc, a avut loc agitație.”
A fost o interpretare cu rea-credință a normei specificate în Codul electoral...
Europa Liberă: În condițiile Republicii Moldova, domnule Postică, ce efecte ar putea produce anularea, de exemplu, a Zilei Tăcerii din legislația electorală?
Pavel Postică: „Acum este devreme să facem anumite concluzii. Din punctul meu de vedere, sunt și părți pozitive care pun pe picior de egalitate toți concurenții electorali, dar partea proastă este cum vor înțelege și cum vor percepe acest lucru alegătorii, aspect care, acum, la moment, este foarte greu de prevăzut.
Doar că, unica recomandare ar fi, în cazul în care deputații vor ajunge la concluzia că este necesar de modificat, de anulat această zi a tăcerii, să fie acordate resurse financiare considerabile, poate Comisiei Electorale, Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, așa încât să facă campanii de informare a alegătorilor, în sensul că, până la urmă, este permis și este legal să faci agitație electorală, inclusiv în ziua alegerilor.”
Europa Liberă: Politicienii, vedem că obișnuiesc, în ultimul timp, să facă referință la experiența altor state atunci când se discută anumite modificări legislative. Pe acest tărâm există exemple ce merită, pot fi preluate?
Pavel Postică: „Da, într-adevăr, noi suntem printre puținele țări în care agitația electorală în ziua alegerilor este interzisă. În mare parte, agitația electorală este conectată direct cu libertatea de exprimare, un drept consfințit în Constituție în majoritatea țări democratice. Și acolo unde au existat astfel de interdicții, Curțile Constituționale au zis că este o interdicție care încalcă dreptul la libera exprimare. Și, din acest considerent, multe țări au abrogat această prevedere, inclusiv prin deciziile Curților Constituționale și nu a Parlamentelor. Dacă nu greșesc, doar în 20 la sută din țările Consiliului Europei și comunității europene sunt astfel de interdicții.”
