Deficitul de cadre didactice este în creştere constantă în ultimul timp în Republica Moldova, în acest an atingând cota de 2.174 de cadre lipsă, dublu faţă de anul 2015. Cel mai mare număr de posturi didactice vacante sunt în raioanele de centru, inclusiv în Chișinău. În pofida mai multor măsuri stimulatorii, inclusiv financiare, tinerii specialiști refuză să se angajeze, deficitul fiind suplinit cu ajutorul profesorilor pensionari.
Educaţia preşcolară e cea mai afectată de lipsa acută de cadre, iar școlile sunt mereu în căutarea de profesori de matematică, de limbă română şi pedagogi pentru treapta primară. Oricât ar părea de paradoxal, cea mai dificilă este situaţia din Chişinău, capitala având cele mai lesnicioase condiții pentru cadre didactice, dar și cele mai multe instituţii şcolare. În capitală deficitul de cadre depăşeşte cota de 400 de unități. Urmează raionul Ungheni, unde pentru buna funcţionare a celor peste o sută de instituţii preşcolare şi şcolare e nevoie de 182 de persoane. Pentru noul an școlar în raion au fost repartizați 28 de absolvenți de specialități pedagogice, ceea ce reprezintă 15 la sută din numărul necesar. Deocamdată din cei 28 de tineri absolvenţi doar 6 au ajuns în instituţiile de învăţământ, spune directoarea adjunctă a direcţiei educaţie, Olga Popa.
„Ne străduim să acoperim toate locurile vacante pe care le avem din contul pensionarilor. Iarăşi şi iarăşi apelăm la cadrele didactice pensionate. Toate orele sunt predate, toate orele sunt distribuite, dar am apelat la cadrele didactice pensionare.”
Care sunt cauzele deficitului de cadre? Răspunsurile țintesc un punct invariabil - salariul neatractiv, dar şi prestigiul în scădere al profesiei de pedagog. Olga Popa spune că tinerii specialişti refuză să vină în raioane chiar dacă aici li se oferă facilităţi motivante.
„Cadrele tinere beneficiază chiar de tranşele de bani – 120 de mii în trei ani, beneficiază de bani pentru achitarea curentului electric, agentul termic, adică li se achită şi aceste facilităţi. Nu ştiu ce se întâmplă, dar totuși nu vin cadrele în teritoriu.”
Am aflat totuși că unele raioane reușesc să facă față acelorași provocări. Bunăoară, în Edineţ doar 10 profesori sunt lipsă. Majoritatea dintre ei, profesori de limbă engleză şi educaţie fizică, şi-au anunţat plecarea cu puţin timp înainte de începutul anului şcolar, ne-a spus şefa direcţiei educaţie Galina Musteaţă.
„Noi ne-am străduit întotdeauna să menţinem în sistem cadrele didactice prin motivarea lor şi prin crearea condiţiilor de activitate motivante. Ne-am străduit să menţinem în sistem cadrele didactice cu experienţă avansată şi atunci când a fost modificat Codul Muncii, prin articolul care prevede că vârsta de pensionare este motiv pentru întreruperea contractului de muncă, noi nu am aplicat acest articol. Am lăsat cadrele didactice cu experienţă bună în sistem, iar alături de ei am angajat tineri specialişti pe un număr mai mic de ore pentru ca să poată acumula şi ei experienţă de la cadrele bune.”
Galina Musteaţă mai afirmă că tinerii specialişti rămân în raion. Actualmente sunt 44 de tineri profesori debutanţi în primii trei ani de activitate, 16 dintre ei au obţinut deja statut de tineri specialişti şi beneficiază de ajutorul financiar de 120 de mii de lei oferit în tranşe timp de trei ani, de condiţii de trai şi de ore suplimentare acumulând un salariu lunar de 6.800 de lei în primul an de activitate.
„Noi foarte mult susţinem cumularzii. Avem istorici, matematicieni cu experienţă cărora le achităm drumul dus-venit pentru ca ei să cumuleze disciplinele în alte instituţii şi totodată cu directorii din instituţiile de unde merg cadrele din şcoala de bază convenim să ofere un orar echilibrat pentru copii, dar şi pentru cadrul didactic care trebuie să vină să suplinească ora. Am susţinut profesorii pentru recalificări.”
Ministra educaţiei, Liliana Nicolăescu Onofrei, spunea într-un recent interviu pentru Europa Liberă că pentru remedierea problemei deficitului de cadre este nevoie nu doar de motivații financiare. Este nevoie de un program național pentru resursa umană în educație. Un asemenea program a fost elaborat din 2015, dar nu a mai ajuns să fie aprobat. O altă soluție ar fi modernizarea învățământului pedagogic, confruntat în ultimii ani cu un deficit vizibil de studenţi care să vrea să își dedice viața educației.
