O discuție cu un moldovean stabilit de cinci ani în Cehia despre ce ar putea să-i aducă pe moldoveni înapoi în țara lor. Peste 60 la sută dintre moldovenii plecați peste hotare ar lua în considerare reîntoarcerea acasă, dacă în R. Moldova ar exista o guvernare puternică și un stat de drept, scrie cel mai recent studiu al Organizației Internaționale pentru Migrație, care analizează condițiile ce ar motiva imigranții să se reîntoarcă în țările de origine. Săptămâna trecută, Biroul relații cu diaspora al Cancelariei de Stat din Moldova a anunțat că lucrează la un program național pentru a stimula revenirea acasă a imigranților economici moldoveni și pentru a facilita reintegrarea acestora în circuitul economic local. Ce crede Petru Leucă, care a avut două mandate de primar în comuna Milești din Nisporeni, iar acum este cercetator științific și de cinci ani muncește în Cehia.
Petru Leucă: „Am plecat acum cinci ani, nu atât pentru bani, cât din cauza situației politice existente în timpul regimului din 2016-2017. Fiind în postul de primar, aveam conflicte cu Partidul Democrat și am găsit de cuviință că ar fi mai bine să găsesc o altă cale, așa, în afara țării.”
Europa Liberă: Cum e viața de migrant?
Petru Leucă: „N-aș spune că-i ușoară. Se zice că peste tot locul este bine, dar cel mai bine e acasă. Având studii în domeniul pisciculturii, lucrând și la Academia de Științe și fiind opt ani de zile primar, când ajungi în străinătate ești nevoit să muncești mai mult la negru, lucram și pe specialitate, am participat la construcția unui bazin piscicol, la creșterea peștelui, în Cehia, unde mă aflu acum. Mă strădui să-mi fac lucrul bine și atunci vine și aprecierea din partea celui care te angajează.”
Europa Liberă: După ce la 11 iulie alegerile au fost câștigate de partidul pro-prezidențial PAS, se insistă tot mai mult pe ideea ca acei plecați să revină acasă. Din acei peste un milion de cetățeni moldoveni aflați în străinătate, dacă, cel puțin, o parte s-ar întoarce, ce s-ar schimba în Republica Moldova?
Petru Leucă: „Ca să se întoarcă, înainte de toate, trebuie să fie condiții. În primul rând, trebuie să se dezvolte economia cu toate ramurile ei. Dacă să luăm în piscicultură sau să luăm în mediu, se organizează Ministerul Mediului, știu că sunt specialiști care au o tragă la Ministerul Mediului, care sunt gata să revină, dar de când e învestit guvernul, practic, la Ministerul Mediului încă nu-i formată organigrama, nu se anunță concursurile la funcțiile-cheie din minister.”
Europa Liberă: Birocratic e un pic mai greu, pentru că ministerul a devenit entitate separată după ce mai mulți ani a fost în componența Ministerului Agriculturii și acum se cere un pic de timp.
Petru Leucă: „Dar totuși eu cred că specialiștii trebuie selectați de pe acum, atât dintre cei care sunt în țară, cât și din cei care sunt peste hotare.”
Europa Liberă: Deseori se pune întrebarea dacă cei de peste hotare ar accepta salariile de aici, din Republica Moldova, pentru că ei, aflându-se în străinătate, acolo s-au integrat în societățile țărilor respective, au confortul lor, pentru că și condițiile de trai, și condițiile de muncă sunt altele decât în Republica Moldova. La un salariu mic vine cel din străinătate să muncească acasă?
Petru Leucă: „Fiind în ultimii ani înainte de pensionare, eu aș accepta, fiindcă e bine peste tot locul, dar îi mai bine acasă și pentru mine nu ar conta banii, cât ar conta lucrul pe care îl pot face bine și mi-aș da străduința pentru a-l aplica aici în practică.”
Europa Liberă: Vă regăsiți în mediul pisciculturii?
Petru Leucă: „Da!”
Europa Liberă: Cum descrieți situația din acest domeniu?
Petru Leucă: „La momentul de față activez cu jumătate de normă la Centrul de Cercetare al Resurselor Genetice Acvatice „AcvaGenResurs”, sunt colaborator științific superior, lucrez la distanță, când vin în țară mai fac unele deplasări în teritoriu și colectăm materiale...”
Europa Liberă: Și cum descrieți situația din acest sector?
Petru Leucă: „Sectorul a decăzut. În primul rând din cauza faptului că s-a privatizat totul.”
Europa Liberă: Bazinele acvatice?
Petru Leucă: „Bazinele acvatice care sunt deținute de către primării sunt date în arendă și bazinele piscicole care au fost ale gospodăriilor piscicole la fel au fost privatizate. Greșeala cea mai mare a fostei guvernări a fost că au privatizat și întreprinderile piscicole de stat, pepinierele mai degrabă sau întreprinderile care se ocupau cu reproducerea peștilor. Au fost la Telenești, Cubolta, au rămas acestea două după ce a dispărut de pe harta întreprinderilor piscicole gospodăria piscicolă Pridnestrovsk, care a fost nevoită să dispară din cauza condițiilor economice, întrucât toată apa din bazinele piscicole ale întreprinderii se pompa și după ce au fost majorate costurile la energia electrică n-au putut să reziste, fiindcă se cheltuia foarte mult, se consuma 4-5 milioane de kW, dar costul puietului era cu mult mai mic și au falimentat, dar gospodăriile piscicole din Cubolta și Telenești care au avut baze de reproducere au fost privatizate și astfel reproducerea a coborât sub zero la noi în republică.”
Europa Liberă: Ați putea să ne faceți o comparație, cât pește se producea și cât se produce acum?
Petru Leucă: „Dacă e să luăm Asociația piscicolă, se produceau 11,5-12,5 mii de tone de pește anual. La momentul de față se produce în jur de 2,5-3,5 mii de tone, poate că și mai mult, dar în documente acest pește nu se arată.”
Europa Liberă: Adică de la privat?
Petru Leucă: „De la privat. El produce 20-30 de tone, dar când te uiți în documentație sunt 10 tone și aici se poate face ordine prin schimbarea Legii fondului piscicol, în anumite articole de făcut unele schimbări, adăugiri ș.a.m.d. Specialiștii de la Centrul „AcvaGenResurs” sunt pregătiți și au multe propuneri, Agenția Națională de Piscicultură, de asemenea, are multe propuneri și s-ar putea de colaborat și de făcut unele modificări în lege ca să aducem la reanimarea domeniului, fiindcă sunt foarte multe bazine piscicole care nu aparțin nici primăriilor, nici persoanelor particulare, „stau în aer”, fără nicio documentație, fără nimic.”
Europa Liberă: Intențiile Dvs. acum sunt la modul cel mai serios de a reveni în Moldova, după șederea de cinci ani în Cehia?
Petru Leucă: „Să vă spun sincer, am discutat cu specialiști de la minister, am înaintat CV-ul și acum aștept.”
Europa Liberă: Și cum se vede viitorul statului Republica Moldova?
Petru Leucă: „În primul rând, trebuie să ne unim toți forțele, trebuie să le dăm peste mâini celor care se străduiesc să ne încurce, adică să pună unele proptele și să participăm toți împreună la o schimbare.”
Europa Liberă: Cum se consolidează această societate atât de scindată, dezbinată?
Petru Leucă: „Fiind la țară o săptămână-două, discutând cu diferite persoane, am înțeles că ei nu văd în localități schimbări și nici nu prea cred că administrația publică poate să schimbe ceva.”
Europa Liberă: Pentru că ați avut două mandate de primar, ați activat în cadrul administrației publice locale, credeți că e nevoie de o reformă teritorial-administrativă?
Petru Leucă: „Da, fiindcă dacă să luăm partea noastră, raionul Nisporeni, satele megieșe, sunt patru primării: Milești, Bălănești, Vânători, Ciutești și a cincea, Seliște – Ciutești are 1.500 de locuitori; Vânători – peste 1.000; Bălănești – 2.000, dacă să luăm primăriile din România sau din Polonia, Franța în a căror componență intră 10-21 de sate cu o populație de 15-21.000, toate satele acestea au 10.000, aproape 11.000 populație și eu nu văd nicio greutate pentru un primar care este activ și care poate lucra să se deplaseze 8-9 kilometri într-o parte și 8-9 kilometri în cealaltă parte.”
Europa Liberă: Dar de ce atât de greu se implementează această reformă, cui îi este frică?
Petru Leucă: „De această reformă se vorbește de prin anii 2008, după care au revenit la ea în 2013-2014 și după aceea toți tac. Părerea mea este că aici e de vină politicul, fiecare se străduie să obțină mai multe voturi, adică să fie primărașii lor și în parlament să aibă cât mai multe mandate.”
Europa Liberă: Dar serviciile care se prestează populației lasă de dorit?
Petru Leucă: „Corect. Dacă să luăm într-un sat care are 800 de oameni ce servicii poți presta? Dar dacă să se unească 5 sate cu o populație totală de 10.000 de oameni, poți organiza o gospodărie comunală care să includă și serviciile de apă și canalizare, salubritatea și alte servicii necesare pentru populație, mai ales că în unele sate este apa, canalizarea - mai puțin, dar s-ar putea organiza o gospodărie și aici, în gospodăria aceasta, au să fie cel puțin 25-30 de persoane angajate.”
Europa Liberă: Dar așa, fiecare primărie...
Petru Leucă: „Dar așa ce? Fiecare sat nu are suficiente surse financiare ca să angajeze specialiști, este doar inginerul cadastral, specialistul fiscal și asistentul social. Aceștia sunt trei-patru persoane în afară de secretar, contabil, primar, dar, vă spun, serviciile s-ar putea de organizat...”
Europa Liberă: Dar, deocamdată, calitatea acestor servicii e proastă?
Petru Leucă: „Așa este.”
Europa Liberă: Dvs. ați adus ca exemplu aceste cinci sate din raionul Nisporeni care ar avea o populație de vreo 11 mii, dar dacă luăm în calcul faptul că totuși exodul a afectat fiecare comunitate, o bună parte din populație este plecată peste hotare, multe străzi pustiesc, multe case au rămas în voia sorții?
Petru Leucă: „Da, dacă e să luăm bunăoară la Milești, luând în calcul și tineretul care a terminat gimnaziul în ultimii ani și câțiva ani în urmă liceul, sunt plecați în jur de 750 de persoane.”
Europa Liberă: Satele depopulate au perspectivă?
Majoritatea persoanelor care au vârsta de 45-50 de ani și se află după hotare ei totuna au să se întoarcă...
Petru Leucă: „Poate nu au să dispară, sper că nu au să dispară, dar servicii oricum vor trebui de acordat și la acele 30 de persoane. Și aici mai este și legea supraviețuirii. Eu totuși cred că majoritatea persoanelor care au trecut, să zicem, vârsta de 45-50 de ani și se află după hotare, ei totuna au să se întoarcă. Tineretul care se căsătorește acum acolo o să revină mai greu și satele n-au să dispară ca atare.”
Europa Liberă: Dar cum se dă viață acestor sate depopulate?
Petru Leucă: „Înainte de toate, fiecare localitate trebuie să fie aprovizionată cu apă.”
Europa Liberă: Infrastructura trebuie îmbunătățită.
Petru Leucă: „Da, corect, trebuie îmbunătățită.”
Europa Liberă: Dar infrastructura e scumpă, de unde bani?
Petru Leucă: „Fiecare localitate în parte niciodată n-o să aibă surse financiare ca să construiască, asta numai cu ajutorul statului sau cu proiecte din străinătate, dar, în primul rând, trebuie să fie ordine, curățenie și grijă de lucrurile care sunt făcute.”
Europa Liberă: Ce ar face potențialii doritori din diaspora să se întoarcă acasă, în mediul rural, dacă locuri de muncă aproape că nu sunt?
Petru Leucă: „Sunt foarte multe exemple când băieții se întorc și pe pământurile pe care le au sădesc livezi, construiesc și uscătorii, plantează viță-de-vie după tehnologii noi, dar dacă ne uităm chiar și în partea noastră, în raionul Nisporeni, vedem că 40-50 la sută din pământuri șed în paragină, nearate și necultivate. Cred că aceasta este o variantă ca să se întoarcă băieți de-ai noștri, câștigând acolo niște bani, să vină și să-i includă aici în producere.
În primul rând, cei din diasporă, dacă planifică să facă ceva aici, ei mai întâi fac cunoștință cu tehnologiile din țările în care se află acolo, în Occident. Și atunci când vor fi folosite tehnologii noi și va fi certificată producția crescută pe meleagurile natale, atunci vor avea și piață de desfacere. Acum mai este o problemă că țăranul nostru vrea să producă cât mai mult, să zicem că prune pe un copac trebuie să fie 30 de kilograme, la dânșii produc 10-15, adică le răresc, lucrează conform tehnologiilor și ei cresc 15 kilograme, dar calitatea este diferită de calitatea producției noastre. La noi – cât mai mult să fie, la dânșii – cât mai înaltă calitatea.”
Europa Liberă: Ați fi disponibil să faceți investiții acasă, în Republica Moldova?
Petru Leucă: „Cred că da. Eu la sigur mă întorc și ceva o să începem să facem, inclusiv în agricultură.”
