Linkuri accesibilitate

Petru Macovei (API): „Transparența este cea mai eficientă metodă de luptă împotriva fake news-urilor legate de COVID-19.”


Petru Macovei, director executiv Asociația Presei Independente, 23 martie 2020

Europa Liberă: Organizațiile nonguvernamentale din domeniul media au cerut autorităților, printr-un apel, să asigure informarea operativă și completă despre situația epidemiologică. La rândul lor, autoritățile ripostează că, vezi Doamne, mass-media mai curând vrea să vâneze senzații, că nu se îngrijește de date personale, că n-ar da pe mâinile presei totul ce are: statistici, date personale ș.a.m.d. Acum putem vorbi despre o neîncredere reciprocă care s-a strecurat în această situație dificilă?

Interviul matinal cu Petru Macovei, președintele API
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:21 0:00
Link direct

Petru Macovei: „Probabil că la mijloc este această neîncredere, dar este și tendința autorităților și, apropo, nu doar din Republica Moldova, că văd că și în România au fost secretizate anumite informații legate de această pandemie, deci, dorința autorităților de a diminua cumva proporțiile acestei pandemii în Republica Moldova și în alte țări. Noi am dat acest apel după ce mai mulți colegi jurnaliști s-au plâns și am văzut și pe rețelele sociale niște discuții, din punctul nostru de vedere, complex neprofesioniste din partea, de exemplu, a consilierului d-lui prim-ministru, care în loc să ofere informația solicitată - și este vorba de informație de interes public legată de medicii care s-au infectat cu COVID-19, este important să cunoaștem acest lucru...”

Europa Liberă: Am văzut și eu acea polemică, dar poate dânsul stătea de veghe ca să protejeze doctorul de întrebări inutile, de un interes nu tocmai profesionist?

Petru Macovei: „Mă îndoiesc, pentru că jurnaliștii nu cereau decât confirmarea sau infirmarea acestui zvon, care era un zvon și s-a dovedit a fi un fapt și a doua zi autoritățile au și confirmat lucru acesta. Este foarte important ca noi să cunoaștem câți medici, și în toată lumea această informație nu este secretizată, la noi nu știu de ce sub pretextul protecției datelor cu caracter personal și cred că autoritățile n-ar fi trebuit să se facă de râs în halul acesta cu această justificare. Să ne amintim că chiar șeful statului a fost primul care a deconspirat numele doamnei care a fost prima.”

Europa Liberă: El a ieșit cumva basma curată, a zis că sunt 500 de persoane cu același nume.

Petru Macovei: „Bineînțeles. Haideți să ne închipuim dacă era să fie numele de familie Dodon, probabil că nici nu pronunța numele acesta de familie, dar asta e altă discuție.”

Europa Liberă: Dar aici să ne oprim: uitați-vă, poate presa n-a demonstrat până acum dorința de a afla într-adevăr cât de protejați sunt doctorii, dacă au tot ce le trebuie, dacă au măști, dacă au costume de astea ermetice, scafandre sau salopete? Și atunci, acest consilier a zis că mai bine nu vă dăm, pentru că Dumnezeu știe cum o să folosiți voi această informație. Onestitatea mass-mediei este pusă la îndoială.

Au vrut să afle jurnaliștii și oamenii trebuie să cunoască dacă medicii în exercitarea profesiei pe care o au sunt expuși pericolului și dacă au fost asemenea cazuri.

Petru Macovei: „Acest consilier este plătit din banii noștri, ai tuturor nu pentru ca să se gândească la ce altă justificare mai poate fi găsită pentru a nu furniza presei informație. Există interesul public, și el ca și presa trebuie să se ghideze de acest interes public, dar nu este vorba doar de acest consilier. Până la urmă, a fost o situație care putea să fie gestionată cu totul altfel. Faptul că în comunicatul Ministerului Sănătății din nou se invocă protecția datelor cu caracter personal, nimeni nu și-a dorit să dezvăluie identitatea, datele cu caracter personal ale acestui doctor. Au vrut să afle jurnaliștii și oamenii trebuie să cunoască dacă medicii în exercitarea profesiei pe care o au sunt expuși pericolului și dacă au fost asemenea cazuri.

Mi se pare o informație foarte importantă pe care autoritățile nu aveau cum s-o ascundă. Ei au încercat s-o ascundă, ulterior au recunoscut-o, sper ca asta să fie o lecție pentru ei că transparența este cea mai eficientă metodă de luptă împotriva fake news-urilor, doar așa autoritățile declară că se luptă împotriva știrilor false în media și nu numai, legate de COVID-19.”

Europa Liberă: Eu am impresia că sunteți prizonierul unei iluzii. Demnitarii continuă - aluziv, e adevărat - să amenințe presa că, vezi Doamne, nu umblați voi după senzații, nu umblați voi după amănunte, luați ceea ce vă dăm noi și mulțumiți-vă cu ceea ce vă furnizăm.

trebuie să-și îndeplinească misiunea în societate, dar și să monitorizeze inclusiv acțiunile guvernării, inclusiv în condițiile stării de urgență,

Petru Macovei: „Presa trebuie să-și îndeplinească misiunea în societate, dar și să monitorizeze inclusiv acțiunile guvernării, inclusiv în condițiile stării de urgență, oricât de multe amenințări, directe sau voalate, ar veni de la președintele Dodon sau de la altcineva. Și din punctul meu de vedere, interesul jurnaliștilor pentru aceste informații este perfect justificat, iar refuzul sau încercările autorităților de a le tăinui din contra nu au cum să aducă la o mai bună informare. În situația în care lipsește informația, bineînțeles că vor apărea diferite zvonuri pe care ulterior autoritățile vor acuza tot media că le-a răspândit.”

Europa Liberă: Dvs. ați atins subiectul acesta al falsurilor. Oare nu sunt totuși exemple când presa le generează și sunt identificate sursele? SIS-ul a dat o listă întreagă.

Oamenii care pricep ce este jurnalismul și ce sunt fake news-urile fac o delimitare foarte clară.

Petru Macovei: „SIS-ul a dat o listă de site-uri de fake news-uri, care nu este presă. Deci, oamenii care pricep ce este jurnalismul și ce sunt fake news-urile fac o delimitare foarte clară. Acestea sunt site-uri anonime, create de persoane cu un anumit interes: să aibă mai multe vizualizări în rețelele sociale și poate să câștige niște bani din asta sau să creeze panică. Nu este vorba de media tradițională.

Da, în media tradițională mai scapă câte o chestie neadevărată, deseori aceste lucruri vin din interpretarea anumitor fapte sau unii colegi mai merg pe teoria conspirației privind originile acestui COVID sau alte chestii de genul acesta, dar în mare ceea ce a anunțat Serviciul de Informații și Securitate este vorba de site-urile anonime, iar lista care a fost publicată a fost preluată de pe site-ul nostru stopfals.md, multe site-uri nu mai funcționează de ani buni, altele în general nu au scris nimic despre COVID. Este bine să știm aceste lucruri, ca să înțelegem cât de eficient este, de fapt, Serviciul de Informații și Securitate în acest context.”

Europa Liberă: Se mai întreba lumea de ce nu este de limba rusă niciun site.

Petru Macovei: „Este adevărat, pentru că în acea listă sunt site-urile virale în rețelele sociale din Moldova, iar unele din aceste site-uri sunt cu servere în Statele Unite, în Federația Rusă, în România, în alte țări europene. Deci, nu este vorba aici de chestii gen limba în care este difuzată informația, dar, repet: aceste site-uri nu reprezintă mass-media. Ele sunt chestii anonime, făcute cu rea-intenție de către persoane care vor să semene cât mai multă panică sau să câștige niște bani.”

Europa Liberă: Deci să delimităm foarte clar fabrica de trolli și presa care are intenții clare și bune?

Presa care are intenții clare și bune, și are misiunea de a informa trebuie să conteze pe autorități, ca autoritățile să prezinte informația pertinent și transparent.

Petru Macovei: „Categoric, iar presa care are intenții clare și bune, cum ziceți Dvs., și are misiunea de a informa trebuie să conteze pe autorități, ca autoritățile să prezinte informația pertinent și transparent. În cazul Republicii Moldova, lucrul acesta nu se prea întâmplă. Tocmai pentru asta, asociațiile de media au și apelat la autorități să înțeleagă că atâta vreme cât nu va fi furnizată informația completă, iar funcționarii vor căuta și vor găsi justificări de a nu le oferi jurnaliștilor informații pe motiv de date personale sau altceva, motive inventate, că și jurnaliștii au obligația de a respecta datele personale ale cetățenilor, dacă nu se va întâmpla lucrul acesta, atunci situația va scăpa de sub control, iar aceste fake news-uri doar se vor amplifica.”

Europa Liberă: Acest „conflict” iarăși ridică problema unității standardelor deontologice în breasla jurnalistică și organizațiile nonguvernamentale, care încearcă să reprezinte breasla, ar putea spune că în media, cel puțin pe segmentele pe care le acoperă, există o înțelegere comună a unui jurnalism etic? Sigur că redacțiile care se respectă au niște glosare. De exemplu: Nu folosim sintagma „virusul ucigaș” sau nu îi spunem „virusul chinezesc”, pornind de la recomandările OMS. Puteți spune Dvs. că toată presa pe care vreți să o apărați de acest tratament inechitabil înțelege la fel pericolul unor stări de panică sau al unui limbaj nu tocmai etic și corect?

Petru Macovei: „Cu siguranță nu pot să afirm lucrul acesta. La fel cum există funcționari care înțeleg misiunea lor de a oferi informațiile și funcționari care din contra ascund aceste informații, la fel și media. Sunt instituții media responsabile care înțeleg cât de mare este responsabilitatea lor în această situație de urgență din Republica Moldova și în general din lume și sunt instituții media care încearcă să obțină capital de imagine sau chiar și profituri economice sau de altă natură, Apropo, în aceleași știri văd că Ministerul Sănătății acuză asociația pe care o reprezint că ar fi încercat să obțină niște bani de la această instituție, ceea ce nu este adevărat. Un agent de vânzări ca și oricare alt agent de vânzări a transmis o ofertă, nu a existat o ofertă oficială din partea organizației noastre și nici nu putea să existe. Deci, în loc să se ocupe de furnizarea informațiilor, iată că, de fapt, se inventează, se caută dușmani acolo unde ei nu există.”

Europa Liberă: Deci îi povestea cu fiica preotului?

Petru Macovei: „Este adevărat.”

Europa Liberă: Ceea ce voiam să vă mai întreb, dacă se fac totuși analize critice în interior, de exemplu, prin intermediul Consiliului de Presă, astfel atunci când sunt dovezi că presa are un comportament nu tocmai deontologic să se facă ordine în interiorul breslei, astfel încât să luați preșul de sub picioarele acestor demnitari care ar prefera să acuze mass-media în general și să îi pună botnița?

Petru Macovei: „Într-o societate cu o cultură a consumului de media ridicată, structuri cum este Consiliul de Presă ar putea să fie funcționale, la noi, din păcate, și cetățenii nu au suficient discernământ în consumul de media, dar și politicienii, având la îndemână propriile surse media, întotdeauna pot acuza același Consiliu de Presă sau pot ataca membrii Consiliului de Presă de te miri ce afilieri politice sau de altă natură. Deci, ar fi frumos să funcționeze și în Republica Moldova o structură de auto-reglementare jurnalistică, așa cum funcționează în multe țări din Europa, în care deciziile Consiliului de Presă sunt respectate de toate instituțiile media.

La noi în țară, din păcate, cu toate că aceste decizii sunt foarte bine argumentate, bazate pe Codul deontologic al jurnalistului, deseori se întâmplă că deciziile Consiliului nu sunt luate în considerare de către instituțiile media rău-intenționate, cele care urmăresc cu totul alte scopuri decât informarea pertinentă a publicului.”

Europa Liberă: Este o zicală pe care poate n-ar fi cazul acum s-o invoc: „În casa mortului nu se vorbește de funie”. Dacă am putea vorbi în teorie, cel puțin, despre jurnalism care încearcă acum să împingă pe o pistă la limită a falsului, pe abordare romanțioasă, cu aplauze la adresa doctorilor, cu artiști care spun „Stai acasă!” și adevărata grijă față de doctori, față de pacienți, față de aceiași politicieni care încearcă să facă ceva mai mult decât ceea ce pot să facă. Dacă și cum delimităm, pentru că, fiți de acord, există într-adevăr riscul ca grija față de doctori să se transforme într-o vitrină colorată, îndărătul căreia să nu se vadă problemele, că oamenii nu-și iau zile de odihnă, că au salarii mici, că nu au suficiente materiale de protecție sau elementar sunt suprasolicitați?

Petru Macovei: „Din punctul meu de vedere, nu există o mare problemă sau o dilemă deontologică aici. O presă profesionistă va reflecta în egală măsură și aceste încercări de a scoate medicii – pe bună dreptate, în mare parte – ca eroii din prima linie a „frontului”, ca oameni care își dedică timpul de lucru și sănătatea, în unele cazuri, ca să ajute pacienții, dar, în același timp, poate chiar și cu mai multă rigoare și cu și mai multă documentare, jurnaliștii trebuie să vadă ce stă în spatele acestui tablou care poate să fie într-adevăr frumos, dar îndărătul lui, cum spuneți Dvs., s-ar putea, cu siguranță în cazul Republicii Moldova, ascunde foarte multe lucruri.

Mă bucură faptul că unii colegi jurnaliști încearcă să abordeze acum - și o fac profesionist - și problema lipsei testelor în Republica Moldova, și observăm o oarece schimbare a atitudinii guvernanților, chiar dacă ei nu au renunțat la maniera mai veche de a acuza presa de toate relele care se întâmplă, dar una peste alta, după ce mai multe organizații de media și instituții de presă au semnalat anumite lucruri s-a mai schimbat un pic atitudinea față de unele lucruri din societate, inclusiv în ceea ce vizează această pandemie COVID-19.”

Europa Liberă: Nici presa și mai cu seamă talk-show-urile nu zăbovesc să riposteze și politicienii de prima linie, mai cu seamă președintele este acuzat că a devenit virusolog și epidemiolog și iese cu mesaje improprii care îi depășesc competențele. Acum dacă nu cumva presa exagerează, după ce că îi reproșează președintelui că se amestecă în treburile doctorilor, nu cumva și presa, la rândul ei, este exagerat de exigentă cu încercările președintelui de a ține sub control situația?

Petru Macovei: „Nu cred asta, dimpotrivă consider că ceea ce s-a scris în presă legat de aceste declarații ale președintelui Dodon, care astăzi spune una, mâine spune alta, poimâine a treia, ele sunt necesare, pentru ca oamenii din societate să înțeleagă.

Există politicieni în țara asta care încearcă să profite, să obțină capital politic din această nenorocire.

Aici chiar sunt perfect de acord cu faptul că există politicieni în țara asta care încearcă să profite, să obțină capital politic din această nenorocire, din această dramă care se poate transforma mâine-poimâine în tragedie și în Republica Moldova.

Să ne amintim partide politice care împart măști și dezinfectanți cu pliante ale partidelor, să ne amintim deputați din parlament care au făcut donații iarăși în satele aflate în carantină, și asta este descalificant, din punctul meu de vedere, când politicienii încearcă să facă acest lucru. Iată de ce consider că presa procedează corect atunci când relatează despre aceste situații, lăsând la latitudinea oamenilor să tragă concluziile...”

Europa Liberă: ...făcând delimitare clară între fapte și judecăți.

Petru Macovei: „Exact, tot asta în cadrul deontologiei profesionale și a Codului deontologic al jurnalistului, bineînțeles. Există și exces de zel, dar, repet, așa cum există funcționari de treabă și funcționari care nu-și merită locul, așa există și jurnaliști care calcă pe greblă de multe ori.”

XS
SM
MD
LG